O serie de țări, în principal europene, „au acceptat și au ajutat la păstrarea și continuarea” activității jurnaliștilor, în timp ce Rusia a acționat rapid pentru a reprima relatările independente pe timp de război, a transmis joi, 2 februarie, grupul de asistență juridică Setevye Svobody (Net Freedoms Project).
Peste 35 de echipe de jurnaliști și bloggeri profesioniști și-au găsit refugiu în țări europene precum Republica Cehă, Olanda, Lituania și Letonia, precum și în republica Georgia din Caucazul de Sud, a precizat grupul.
Împreună cu cei care și-au lansat propriile canale de știri pe rețelele de socializare, jurnaliștii ruși exilați „au format un «al doilea Runet», liber de cenzura de stat”, se arată în raport, folosindu-se termenul comun care desemnează internetul în limba rusă.
În raportul său intitulat „Two Runets” („Două Runet”), grupul Net Freedoms Project a enumerat cel puțin 12 proiecte media rusești care au fost create în afara Rusiei, după ce Moscova a interzis efectiv relatarea independentă a războiului, la scurt timp după invadarea Ucrainei.
„Era clar că o redacție și un consiliu editorial în Rusia nu erau o condiție prealabilă pentru a avea o audiență rusă și pentru a acoperi agenda rusă”, a precizat grupul.
Potrivit acestuia, YouTube și aplicația de mesagerie Telegram sunt ultimele platforme pe care rușii au în continuare acces nerestricționat la proiecte media independente.
Dar Net Freedoms Project a evidențiat și problemele cu care se confruntă jurnaliștii ruși aflați în exil, dintre care cele mai presante sunt dificultățile financiare asociate cu creșterea costurilor și cu reducerea oportunităților de a câștiga bani din presa online.
„Veniturile bloggerilor de top s-au redus cu până la 90%”, a precizat grupul condus de avocații Damir Gainutdinov și Stanislav Seleznyov.
Foto: Profimedia Images
Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina