ComenteazăProbleme financiare în educație
Studiul „Calitatea vieții liceenilor din România” a fost realizat pe un eșantion reprezentativ de 4.577 de elevi din 76 de licee. Acesta relevă că 4% dintre respondenți se confruntă lunar cu lipsa hranei, 3% săptămânal, iar 4% zilnic sau aproape zilnic. Cercetătorii notează că aceste procente sunt „relativ uniform răspândite în populația investigată”.
Cercetarea evidențiază și alte aspecte îngrijorătoare legate de stilul de viață al liceenilor, precum fumatul frecvent și obiceiurile alimentare nesănătoase.
Un aspect important este că 19% dintre liceeni consideră cheltuielile școlare ca fiind „prea mari”. Acestea includ costuri pentru rechizite, încălțăminte, transport, cazare și mâncare.
Situația este și mai acută pentru elevii de la profilul Pedagogic, unde 1 din 3 elevi consideră cheltuielile școlare excesive.
Conform studiului citat de Edupedu, „elevii din clasa a XII-a care consideră că sunt prea mari cheltuielile pe care le presupune urmarea liceului (26%) înregistrează ponderi mai mari decât cei din celelalte clase (15%-18%)”.
Comparație cu datele PISA
Aceste rezultate sunt în concordanță cu raportul PISA 2022, care arăta că 10% dintre elevii români de 15 ani declarau că nu au mâncat zilnic sau aproape zilnic din lipsă de bani, iar 20% s-au confruntat cu această situație cel puțin o dată pe lună.
Conform raportului OCDE, România se situează pe antepenultimul loc în Europa în ceea ce privește nesiguranța alimentară, fiind depășită doar de Kosovo și Albania.
Acest aspect este deosebit de îngrijorător, având în vedere că OCDE subliniază legătura dintre insecuritatea alimentară persistentă și rezultatele slabe la învățătură.
Implicații și perspective
Aceste date evidențiază necesitatea unor măsuri urgente pentru a aborda problema insecurității alimentare în rândul elevilor români. Este esențial ca autoritățile să implementeze programe de sprijin alimentar și să reducă costurile asociate educației, în special pentru familiile cu venituri reduse.
În plus, este nevoie de o abordare holistică care să țină cont de toți factorii care influențează calitatea vieții elevilor, inclusiv obiceiurile alimentare, accesul la resurse educaționale și suportul psihologic.