1 Mai, Ziua Muncii. Cum și când a apărut sărbătoarea, transformată de români în “grătar la iarbă verde”

La scurt timp după încheierea războiului civil american, oamenii din mai multe oraşe au cerut scăderea programului de lucru de la zece la opt ore.  O lege în acest sens a fost adoptată doar în câteva state. În 1886 pe data de 1 mai are loc în Chicago o grevă organizată de Federaţia Sindicatelor din Statele Unite şi Canada.

Peste 40.000 de oameni au ieşit pentru a cere introducerea stipulaţiei:  “8 ore să constituie ziua legală de muncă”. Protestul început paşnic s-a întins pe mai multe zile în care au avut loc confruntări violente între manifestanţi şi forţele de ordine.

Ziua muncii a fost recunoscută oficial în 1889, de Primul Congres Socialist Internaţional de la Paris, pentru a comemora lupta dintre uniune şi forţele statului Chicago. Federaţia Sindicală se va dezice de data de 1 mai şi de numele de ziua muncii în secolul XX din mai multe motive: făcea trimitere la evenimentele violente dintre sindicate şi autorităţi, dar motivul principal a fost creşterea curentului comunist din lume, care a îmbrăţişat cu drag acestă sărbătoare ce se potrivea discursului promovat.

În SUA sărbătoarea dedicată muncitorilor are loc la începutul lunii septembrie, scrie Mediafax.

În restul lumii sărbătoarea a fost instituită în multe state fiind marcată cu precădere pe data de 1 mai sau în prima zi de luni din mai. Există şi state unde sărbătoarea muncii s-a transformat în săptămâna muncii, precum Africa de Sud. În China se întinde pe trei zile.

Recomandări

România, cea mai stresantă țară pentru condus din lume. Aglomerația din trafic ne plasează pe primul loc în clasament

În ţara noastră sărbătoarea a fost marcată trecător încă din perioada lui Carol I, dar evenimentul a fost asimilat de cultura românească în perioada comunistă.

Sovieticii au îmbrăţişat cu drag sărbătoarea, considerând că “se opune filozofiei capitaliste americane” şi au impus-o în URSS şi în blocul comunist din Est. 

În România, în perioada comunistă, aveau loc evenimente propagandistice ale regimului, cu manifestaţii de amploare pe străzi şi pe stadioane. După decembrie 1989, sărbătoarea a rămas în mentalul colectiv, dar s-a renunţat la manifestaţii şi s-a preferat mersul la iarbă verde.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro