10.000 de ruși, ucraineni și moldoveni locuiesc fictiv în sate din Botoșani. Rețeaua de fraudă cu acte românești, descoperită în nord-estul țării 

Începuturile anchetei

Ancheta a început după un protest neobișnuit în fața primăriei din comuna Vârfu Câmpului, județul Botoșani, în mai 2024. Doi localnici, Petre Alemnăriței și Aurel Ciubotariu, au cerut investigarea unor angajați ai primăriei suspectați de acordarea ilegală a cetățeniei române.

Cei doi bărbați au recunoscut că au fost implicați inițial în schemă, facilitând obținerea de acte de cetățenie română pentru ucraineni în schimbul unor sume de bani.

„Am început să pun persoane în spațiu, în spațiul meu de locuit, pentru întocmirea cărților de identitate. Am funcționat așa vreun an de zile. Era 50 de euro de persoană. Primeam bani”, a declarat Aurel Ciubotariu.

El a susținut că afacerea implica funcționari de la Serviciul de evidență a populației din primărie. Ciubotariu a adăugat: „Doamna respectivă îmi dădea câte două mii de euro la un interval și semnam. Două mii de euro însemna 40 de acte, să zic, 40 de cereri, 40 de persoane”.

Cei doi bărbați au descoperit ulterior că mii de persoane necunoscute figurau cu domiciliul la adresele lor, fără știrea lor.

Amploarea rețelei de fraudă

Potrivit sursei citate, ancheta Parchetului General a dezvăluit o rețea extinsă care implica funcționari publici din primăriile Vârfu Câmpului și Bucecea.

Recomandări

Cum a ajuns în faliment o fabrică veche de 100 de ani, care putea produce 10 milioane de perechi de șosete pe an. „Era o activitate uriașă, în trei schimburi”

Procurorii au anunțat că rețeaua obținea documente de identitate românești fictive pentru persoane din Republica Moldova, Ucraina și Rusia. Beneficiarii primeau cărți de identitate cu domiciliul la adrese ale unor români decedați sau plecați în străinătate.

În comuna Vârfu Câmpului figurează aproximativ 10.000 de cetățeni originari din aceste țări, mulți având domiciliul în imobile ale căror proprietari nu știau de situație.

Costuri și beneficii pentru cei implicați

Pentru obținerea cetățeniei, străinii plăteau între 350 și 400 de euro. Banii erau împărțiți între membrii rețelei:

• 100-150 euro pentru persoanele care ofereau adrese fictive
• 50-100 euro pentru funcționarii de la Serviciul de evidență a persoanelor
• 50 euro pentru alți funcționari implicați în eliberarea documentelor

„Am greșit și eu la început, și o să răspund. Dar vreau ca funcționarii plătiți din banii noștri să răspundă și ei pentru ce au făcut”, a declarat Petru Alemnăriței.

El susține că la adresa sa figurează 480 de persoane, dintre care cunoaște doar 180.

Cifre îngrijorătoare

Conform datelor Ministerului Justiției, între 1991 și începutul anului 2024, 44.838 de basarabeni și 57.643 de ucraineni au obținut cetățenia română. Doar de la începutul războiului din Ucraina și până în februarie 2024, 7.700 de ucraineni au devenit cetățeni români.

Recomandări

Care sunt pașii pe care Ucraina și Rusia ar trebui să îi respecte pentru a ajunge la un armistițiu durabil STUDIU

În aprilie 2024, autoritățile nu aveau o evidență clară a numărului de ruși care au obținut cetățenia română în ultimii ani.

Ministerul Afacerilor Externe a raportat că între 1 ianuarie 2022 și 13 martie 2024 au fost primite 3.061 de cereri de viză din partea cetățenilor ruși.

Măsuri de precauție

După invazia Rusiei în Ucraina, România a devenit mai prudentă în acordarea cetățeniei pentru ruși. Autoritățile verifică acum listele cu cetățeni ruși sancționați de UE și SUA.

Legea cetățeniei a fost modificată, dar noua formă a fost contestată la Curtea Constituțională.

Această anchetă ridică întrebări serioase despre securitatea națională și integritatea sistemului de acordare a cetățeniei. Rămâne de văzut care vor fi consecințele acestei investigații și ce măsuri vor fi luate pentru a preveni astfel de scheme în viitor.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro