10 lucruri care ne frământă, în timp ce ne ferim de COVID. De la lupta pentru vaccinul salvator până la depopularea României și la soluția economică postpandemie

Libertatea vă propune zece subiecte care ne-au atras atenția și asupra cărora credem că merită să zăboviți, în ciuda știrilor tot mai îngrijorătoare privind accelerarea epidemiei de COVID-19.

Depopularea Europei de Est aduce vești sumbre pentru viitor

Un nou studiu publicat de revista medicală The Lancet dezvăluie că procesul de depopulare a statelor din estul și centrul Europei, inclusiv România, este mai pronunțat decât s-a crezut până acum.

Aceeași cifră este valabilă pentru Ucraina, a cărei populație va ajunge la 17 milioane. Populația Poloniei ar putea scădea cu 59%, până la 17 milioane, la fel și cea a Republicii Moldova, care ar putea avea în 2100 în jur de 1,5 milioane de cetățeni.

Prin comparație, populația Europei, ca întreg, va scădea doar cu 26%.

Conform studiului, principalii factori care determină depopularea sunt creșterea nivelului de educație a femeilor și accesul acestora la serviciile de sănătate sexuală și reproductivă, dar și migrația, și mortalitatea.

Efectele depopulării vor fi puternice, avertizează autorii studiului. Forța de muncă va scădea, la fel și creșterea economică, iar sistemul de sănătate, cel al pensiilor și serviciile sociale vor fi afectate financiar. O soluție la această viitoare criză ar putea fi roboții, care vor suplini nevoia de forță de muncă.

Recomandări

România va primi litoralul ucrainean al Mării Negre și 100.000 de soldați NATO vor fi trimiși în Ucraina, susține Serviciul rus de Informații Externe: „O încercare de răzbunare”

Cu o populație îmbătrânită, și peisajul politic va fi afectat. Alegătorii vârstnici vor avea tendința de a vota cu politicienii conservatori, alienând astfel electoratul tânăr și mai liberal, ceea ce va duce la o polarizare suplimentară a societății – o tendință vizibilă deja în Polonia.

Spania mizează pe revoluția digitală

Madridul a decis să cheltuiască 15 miliarde de euro din fondurile puse la dispoziție de Uniunea Europeană în criza COVID, adică 11% din totalul alocat Spaniei, pentru finanțarea transformării digitale a țării, scrie Techxplore.com.

Fondurile vor acoperi dezvoltarea rețelei 5G, extinderea rețelei de internet în zonele rurale și educația digitală pentru cetățeni.

Banii vor mai fi folosiți pentru întărirea securității cibernetice și pentru accelerarea digitalizării administrației publice și a companiilor, în special a celor mici și mijlocii.

Dar banii primiți de la UE sunt doar o parte din suma ce va fi investită de Spania în agenda digitală – aproximativ 70 de miliarde de euro ar fi alocați în acest sens între 2020 și 2022, 50 de miliarde urmând să fie investiți de sectorul privat.

Recomandări

Ascensiunea lui Călin Georgescu, analizată de mai mulți experți: „Social media te convinge rapid, în câteva zile, dar fără profunzime”

Cine primește mai întâi vaccinul anti-COVID?

În prezent există peste 100 de vaccinuri anti-COVID în proces de dezvoltare în lume și mai multe țări au încheiat acorduri pentru achiziția a milioane de doze, fără să știe dacă aceste vaccinuri vor fi eficiente.

Potrivit Marketplace.org, există în jur de 7% șanse ca un vaccin aflat în faza de dezvoltare preclinică să fie atât eficient, cât și sigur. Prin urmare, chiar dacă o țară a încheiat mai multe astfel de acorduri, există riscul ca niciunul dintre vaccinurile alese să nu fie bun.

Iar țările mai sărace vor avea oricum mai puține șanse de a accede la un vaccin. De aceea, o Alianță a Vaccinurilor, Gavi, lucrează la un acord care ar împărți costurile dezvoltării vaccinului către mai multe țări.

Soluția luată în calcul ar fi imunizarea a cel puțin 20% din populația unei țări – o soluție globală, deci. Varianta alternativă ar fi cea în care câteva țări au acces la mai multe doze și ar putea imuniza întreaga populație. Dar, avertizează oficialii Gavi, acesta nu este un mod eficient de a stopa o pandemie.

Recomandări

Drumul de la Ceaușescu la Georgescu. Bonus: pericolul unui front „suveranist” care înseamnă, de facto, moartea statului român european

Aeroportul din Sofia, concesionat către un consorțiu străin

Ministerul bulgar al Transporturilor a semnat cu un consorţiu condus de firma de gestionare a activelor Meridiam un acord pe 35 de ani pentru administrarea şi operarea aeroportului internaţional din Sofia, principalul hub aerian al Bulgariei, a anunţat săptămâna trecută Guvernul de la Sofia, potrivit Airport-technology.com.

Consorţiul, din care face parte şi Flughafen Munchen (operatorul aeroportului din Munchen, Germania), a câştigat licitaţia în iulie 2019, oferind o taxă anuală de concesionare de 24,5 milioane de euro şi investiţii de 608 milioane de euro.

Aeroportul din Sofia are două terminale şi în 2019 a fost utilizat de peste şapte milioane de pasageri. Câştigătorul licitaţiei urmează să construiască un nou terminal de pasageri.

Tinerii francezi nu iubesc băncile tradiționale

Tinerii din Franța vor să pună bani deoparte pentru a călători, pentru a cumpăra un apartament sau pentru a investi, dar 65% dintre ei nu cred că produsele bancare actuale îi ajută prea mult, scrie Sifted.eu.

Un studiu OpinionWay/Moka realizat printre francezii cu vârste între 18 și 35 de ani a aflat că aceștia nu consideră că băncile tradiționale li se adresează.

Oricum, 48% dintre ei au spus că nu reușesc să pună bani deoparte în fiecare lună, iar jumătate au mărturisit că nu au investit bani niciodată.

Studiul evidențiază oportunitatea noilor companii financiare, care operează în general online, de a prelua din cota de piață a băncilor tradiționale.

În Franța există deja companii, precum Kard sau Lydia, care se adresează unei clientele mai tinere. Tot lor li se adresează și aplicațiile user-friendly destinate investițiilor, precum Trade Republic din Germania.

Shell vrea ca guvernul britanic să interzică mai rapid mașinile pe benzină și motorină

Gigantul petrolier anglo-olandez Shell ar vrea ca autoritățile de la Londra să interzică mașinile care folosesc carburant fosil până în 2030, scrie TheDriven.io.

Guvernul britanic are deja în plan interzicerea vânzării acestor mașini în 2035 și ia în calcul devansarea cu trei ani a termenului.

Într-un articol postat pe LinkedIn, responsabilul din Regatul Unit al companiei, Sinead Lynch, spune că în acest sens, cumpărătorii de vehicule electrice trebuie să beneficieze nu doar de subvenții la achiziție, dar și de acces la rețeaua de alimentare.

În februarie, Shell și-a înlocuit o stație de alimentare cu carburant din Marea Britanie cu un hub pentru alimentare cu electricitate.

Shell Recharge, care se ocupă chiar cu acest lucru, s-a extins de curând în Statele Unite și a instalat în Washington DC stații de alimentare rapidă cu electricitate.

Inegalitatea de gen din presă a crescut în timpul pandemiei

Un studiu publicat de Federația Internațională a Jurnaliștilor (IFJ) arată că femeile din presă au fost cele mai afectate în criza de COVID, scrie Phys.org.

Potrivit studiului care a intervievat 558 de jurnaliști din 52 de țări, epidemia a avut un impact negativ asupra salariilor angajatelor, dar și asupra responsabilităților, a posibilităților de avansare în carieră și asupra vieții private.

Drept rezultat, trei sferturi dintre cei intervievați au spus că nivelul de stres le-a crescut în timpul pandemiei, iar jumătate dintre femei au mărturisit că sănătatea le-a fost afectată.

IFJ a cerut organizației media și sindicatelor să facă din egalitatea de gen o prioritate și să îmbunătățească condițiile de muncă ale femeilor.

Alimentația incorectă, o problemă de securitate națională în SUA

Problemele legate de alimentație sunt considerate o chestiune de securitate națională, potrivit unui studiu al Federal Nutrition Research Advisory Group dat publicității pe 20 iulie, scrie Militarytimes.com, care observă că militarii sunt și ei afectați.

Alimentația incorectă este principala cauză de îmbolnăvire în SUA, problemele de nutriție provocând cel puțin jumătate de milion de decese în fiecare an.

Potrivit studiului, o treime dintre tinerii între 17 și 24 de ani sunt prea obezi pentru a se califica pentru serviciul militar.

Dar probleme există și în rândul militarilor în termen. Per total, proporția militarilor care suferă de obezitate este de 17%, potrivit unui studiu din august 2019.

Marina este cea mai afectată – 22% din personal suferă de obezitate, urmată de Forțele Aeriene cu 18%, de Armata terestră cu 17% și de pușcașii marini, unde doar 8% suferă de obezitate.

Inteligența artificială: Mașinile pot învăța cu o viteză mult mai mare

Cercetătorii au reușit un progres semnificativ în dezvoltarea inteligenței artificiale, folosind lumina, în locul electricității, scrie Independent.co.uk.

Noua abordare îmbunătățește atât viteza, cât și eficiența rețelelor neuronale artificiale destinate “învățării automate” – o formă de inteligență artificială care încearcă să copieze funcțiile creierului uman, cu scopul de a permite mașinilor să învețe singure, fără supervizare.

Actualele procesoare folosite pentru învățarea automată sunt limitate în operațiunile lor de energia necesară pentru procesarea datelor. Cu cât mai complicată este sarcina, cu atât sunt mai complexe operațiunile, astfel că și necesarul de energie crește.

Aceste rețele sunt limitate și de procesul mai greoi de transmitere a datelor între procesor și memorie.

Cercetătorii de la George Washington University din SUA au descoperit că folosirea fotonilor în cadrul unităților de procesare ale rețelelor neuronale poate duce la depășirea acestor limitări și poate produce o inteligență artificială mai puternică și mai eficientă din punct de vedere al consumului de energie.

Aceste procesoare revoluționare pot fi folosite în rețelele 5G și 6G sau în centrele de prelucrare a datelor care procesează cantități mari de informații.

Germania a inventat hidrocentralele care nu deranjează peștii

Hidrocentralele produc energie regenerabilă verde, un lucru evident pozitiv, dar pot cauza probleme pentru mediul natural.

O hidrocentrală convențională presupune că apa este dirijată pentru a pune în mișcare turbinele centralei. Curenții puternici produși pot trage peștii către turbine și pot cauza rănirea sau chiar moartea acestora.

În acest caz, cursul râurilor nu mai trebuie deviat. În schimb, turbina și generatorul sunt plasate într-un puț săpat în albia râului, în fața unui baraj.

Apa curge în puț, pune în mișcare turbina și apoi se reîntoarce în râu, pe sub baraj. O parte a apei curge în continuare în mod normal, pe deasupra puțului.

Numeroase teste au arătat că cei mai mulți pești pot trece fără probleme, peste puț. În plus, două breșe construite în baraj permit peștilor să migreze fără probleme.

În prezent, 12 astfel de hidrocentrale vor fi construite pe diverse râuri din Germania. Respectarea standardelor de mediu va permite construirea unei astfel de hidrocentrale inclusiv într-o rezervație naturală (Natura 2000).

Urmărește-ne pe Google News