10 prădători sexuali care au violat din nou, după ce au ieșit din închisoare. Poliția trebuia să-i supravegheze, toți fiind în Registrul Agresorilor 

Din 1.507 inculpați trimiși în judecată anul trecut pentru infracțiuni sexuale, 100 erau recidivişti, precizează Parchetul General. Mulți dintre ei figurau în Registrul Agresorilor Sexuali și se aflau, teoretic, sub supravegherea poliției. Asta nu i-a împiedicat să facă noi victime. Libertatea a descoperit, în dosarele aflate pe rolul instanțelor, zece astfel de cazuri.

Cum îi monitorizează poliţia pe agresorii sexuali 

În noiembrie anul trecut, Libertatea dezvăluia cazul lui Constantin Zapan, bărbatul care a violat două fetițe din Braşov. 

Zapan a ieşit din puşcărie în 2020. Executase o pedeapsă de 10 de ani de închisoare după ce violase o altă fetiță. În iulie 2021, când Registrul Agresorilor Sexuali a devenit operațional, Zapan a intrat în colimatorul poliţiei. 

Potrivit legii şi dispozițiilor interne, pentru a evita riscul recidivei, agresorii sexuali precum Zapan sunt monitorizați de polițiştii din zona în care locuiesc. Cel puțin o dată la 3 luni, ei trebuie să vină la poliție şi să spună unde muncesc, cu ce minori şi persoane în vârstă intră în contact sau dacă merg în vreun loc frecventat de copii.  

Poliţiştii, la rândul lor, au obligația ca, tot cel puţin o dată la 3 luni, să meargă acasă la cei din registru, pentru a face verificări. Frecvența acestor verificări depinde de fapta comisă, de cazierul agresorilor sexuali, dar şi de comportamentul lor pe timpul supravegherii. 

Dacă pleacă din localitate pentru mai mult de 15 zile, cei din registru trebuie să raporteze la poliție unde merg, în ce scop şi pentru cât timp.

Pe 11 noiembrie anul trecut, Zapan a răpit două fetiţe, de 10 şi de 12 ani, pe care le-a violat. A fost trimis recent în judecată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov. E acuzat de răpire, de viol, de coruperea sexuală a minorilor şi de conducere a unui vehicul fără permis. Dar nu este acuzat şi de încălcarea obligaţiilor impuse prin legea Registrului Agresorilor Sexuali, deşi e o infracţiunea pedepsită cu închisoarea, de la 3 luni la 2 ani, sau cu amendă.

Trei fetițe agresate în toaleta şcolii

Victimele acestor prădători sexuali sunt, adesea, copiii. „Tremuram şi-mi plângea inimioara”, i-a mărturisit psihologului care a audiat-o una dintre fetițele agresate de Marceluş Samuel Souca. Copila avea numai 6 ani şi abia începuse şcoala, când soțul învățătoarei a profitat de ea.

În acea zi, de 17 septembrie 2014, Souca venise, rugat de soţie, să ajute la supravegherea elevilor. Avea atunci 39 de ani, doi copii şi lucra ca bobinator.

În pauzele dintre ore, prefăcându-se că le ajută să meargă la toaletă, Souca a agresat sexual trei fetițe. Le-a dezbrăcat şi le-a atins în zona organelor genitale. Victimele au povestit totul părinților, care au anunțat poliția.

În septembrie 2016, Samuel Souca a fost condamnat la 5 ani de închisoare. A executat doar 3 ani, iar în septembrie 2019 Tribunalul Cluj l-a liberat condiționat şi i-a pus în vedere „consecințele la care se expune dacă va mai comite noi infracțiuni”.

A abuzat sexual alţi 10 copii

Pe 1 iulie 2021, când Registrul Agresorilor Sexuali a devenit operațional, Samuel Sauca era deja înscris acolo. O săptămână mai târziu, el a violat un copil de 10 ani, într-un parc din Cluj-Napoca. A fost descoperit nu de polițiştii care, teoretic, îl monitorizau, ci de o trecătoare. Văzându-l pe bărbat cu copilul pe iarbă, ea a sunat imediat la 112. 

Sauca a fost arestat. În telefonul lui au fost găsite dovezi şi despre alți copii pe care el îi agresase sexual: „10 victime minore, cu vârste cuprinse între 6 și 12 ani”, se precizează într-un comunicat al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca.

Procurorii spun despre prădătorul sexual că are o „inteligență peste medie” și că își pregătea minuțios săvârșirea faptelor. Victimele sale erau copiii unor cunoştințe cărora le câștiga încrederea. Apoi, sub pretextul că-i ajută cu cei mici, el crea diverse scenarii pentru a rămâne singur cu copiii, inclusiv peste noapte, în apartamentul său. 

A fost trimis în judecată pentru 17 infracțiuni (viol, agresiune sexuală, violență în familie, rele tratamente aplicate minorului, ultraj contra bunelor moravuri), iar în iunie anul trecut, Curtea de Apel Cluj l-a condamnat definitiv la 45 de ani și 4 luni de închisoare. Va executa 30 de ani de închisoare, cât este maximumul permis de Codul Penal. 

9 fetițe agresate de frații Calapiş

De supravegherea gemenilor Adrian şi Alexandru Calapiș ar fi trebuit să se ocupe polițiștii din Timiș. Cei doi fraţi erau înscriși în Registrul Agresorilor Sexuali, fiind condamnaţi în 2014 pentru coruperea sexuală a unor minore și pentru pornografie infantilă. 

Faptele au fost comise în perioada 2011-2012, când fraţii Calapiş aveau 20 de ani și erau studenți la Drept. Ei au acționat într-o comună din Timiş. Urmăreau fetițele care se întorceau singure acasă, le acostau şi le duceau în parcul de lângă școală sau în mașina lor. Acolo, le convingeau să le dezbrace şi le făceau poze obscene, recompensându-le cu sume modice de bani.

O fetiță de 9 ani a declarat că frații Calapiș i-au promis că-i vor da bani ca să-și cumpere o „cordeluță”, dacă vine în maşina lor. O altă fetiță a fost urmărită de la școală până acasă, unde Alexandru Calapiș a intrat după ea și a obligat-o să-i pozeze. Înainte de a pleca, agresorul i-a lăsat victimei 30 de lei, pe noptiera patului. 

Tatăl fetiței a aflat totul şi a anunțat poliția, iar Alexandru Calapiș a fost identificat din imaginile de pe camerele video amplasate lângă imobil. Imediat, anchetatorii au ajuns și la fratele lui, iar ulterior, au identificat 9 victime, cu vârste cuprinse între 8 și 11 ani. 

În telefoanele fraților, anchetatorii au găsit poze ce dovedesc că ei au încercat să determine cinci dintre victime să participe la acte sexuale orale. 

Supravegheaţi de poliţie, au făcut alte 5 victime

În iulie 2021 – aprilie 2022, când se aflau sub monitorizarea polițiștilor, frații Calapiș au recidivat. De data aceasta, spun procurorii, cei doi au acționat cu ajutorul unei femei, iubita lui Adrian Calapiș. 

Ea lucra ca bonă și avea grijă de doi copii pe care, timp de aproape un an, i-a abuzat sexual, împreună cu Adrian Calapiş. La unele dintre abuzuri a participat şi celălalt frate, Alexandru Calapiş.  

Anchetatorii au mai descoperit că Adrian Calapiş a violat un alt copil, de 12 ani, și l-a ameninţat apoi că, dacă refuză să-l mai vadă, va face publică filmarea cu abuzul. În telefonul agresorului au fost găsite şi alte dovezi, despre violarea unui copil de 9 ani, dar şi despre coruperea sexuală a altuia, de 7 ani. 

De această dată, au fost identificate cinci victime. 

În vara anului trecut, frații Calapiş au fost arestați şi trimiși în judecată. În februarie anul acesta, Judecătoria Timişoara l-a condamnat pe Adrian Calapiş la 18 ani şi 2 luni de închisoare, iar pe fratele lui, la 8 ani şi 4 luni de închisoare. Bona a primit 14 ani şi 2 luni de închisoare. Decizia nu e definitivă.

Monitorizat, a atacat patru femei, în plină stradă

În august 2017, Petre Andrei a atacat o turistă din Polonia care vizita Satul de Vacanță din Mamaia. A violat-o şi a tâlhărit-o. A fost condamnat atunci la 5 ani de închisoare, iar în martie anul acesta, când s-a liberat, el a intrat în evidențele Registrului Agresorilor Sexuali. 

De supravegherea lui Andrei ar fi trebuit să se ocupe cei de la postul de poliție din comuna Bărăganu (Constanța), unde el își avea domiciliul. 

Dacă nu l-ar fi găsit la adresă, cei din Bărăganu erau obligaţi să emită o alertă, vizibilă oricărui poliţist operativ din ţară. În noaptea de 1/2 septembrie anul trecut, Petre Andrei se afla în Năvodari. Acolo, el a atacat, pe rând, două femei pe care le-a tâlhărit. 

După ce a scăpat, fata a mers acasă, iar părinții ei au sunat la 112. Dar poliţia nu l-a găsit imediat pe Andrei, iar a doua zi, tot seara, el a făcut o nouă victimă. A atacat o femeie care ieșise la plimbare cu copiii ei, în Parcul Tăbăcăriei din Constanța. Sub ochii celor mici, a trântit-o pe mamă la pământ, a început să o lovească și a încercat să o violeze. Femeia s-a apărat și a ţipat, iar agresorul a fugit, luându-i borseta. A fost arestat de poliție pe 4 septembrie 2022. 

Petre Andrei e judecat acum pentru viol, tentativă de viol şi patru tâlhării. Judecătoria Constanța va pronunța o primă decizie în dosar pe 14 martie.

Poliţia: „A respectat obligaţiile şi părea că s-a cuminţit”

Zapan, Souca, fraţii Calapiş şi Andrei nu sunt singurii din Registrul Agresorilor Sexuali care au recidivat. Iată cazurile altor bărbaţi asupra cărora monitorizarea poliţiei n-a avut niciun efect: 

• Cu două violuri în cazier, Claudiu Schuster trebuie să fie în topul listei de priorități a polițiștilor din Toplița (Harghita). Bărbatul a ieşit din închisoare în iunie 2015, după ce comisia din Penitenciarul Târgu Mureş a decis că el „a depus eforturi în vederea schimbării comportamentului” şi „este motivat pentru schimbare”. 

Schuster şi-a păstrat motivația până în ianuarie 2020 când, potrivit procurorilor, a pipăit o fetiță de 7 ani în zona organelor genitale, încercând să o violeze. Parchetul de pe lângă Tribunalul Harghita l-a acuzat de corupere sexuală a minorilor, dar ancheta nu a fost finalizată. Iar pe 9 decembrie 2021, bărbatul a agresat sexual un alt copil. A fost reținut de poliție, însă nici în acest dosar nu s-a mai întâmplat nimic. 

În iulie anul trecut, Schuster a intrat în casă peste o fată de 15 ani şi a vrut să o violeze. A fost oprit de tatăl fetei, care între timp a ajuns acasă. Pe 23 februarie anul acesta, Judecătoria Toplița a decis că Schuster poate fi judecat pentru tentativă de viol, sub controlul judiciar.

• Constantin Ursu a fost condamnat pentru două tentative de viol, o tentativă de omor, un viol asupra unei fetițe de 12 ani şi un ultraj asupra unei judecătoare pe care a  ameninţat-o cu: „Ne vedem noi afară!”. A primit în total 12 ani de închisoare şi s-a liberat condiţionat în 2014. 

Trei ani mai târziu, el a încercat să violeze o fetiță de 13 ani, pe care a amenințat-o cu cuțitul, pe stradă. Copila a fost salvată de trecători, iar Ursu a primit alţi 5 ani de închisoare. Psihologii din penitenciar spuneau despre el, în 2021, că prezintă „riscuri în autocontrolul impulsurilor sexuale, gestionarea agresivității (inclusiv autoagresivitate) și afecțiuni psihice care determină riscul reiterării conduitelor dezadaptative”. 

Anul trecut, Ursu şi-a terminat pedeapsa şi s-a întors acasă, la Răducăneni (Iaşi), unde trebuia să fie supravegheat de polițiștii de la postul rural. 

Pe 7 martie 2022, el a intrat în casă peste o consăteană de 54 de ani, despre care ştia că locuieşte singură. A lovit-o şi a amenințat-o cu cuțitul, ținând-o prizonieră 15 ore, timp în care a violat-o repetat. După ce a scăpat, femeia a sunat la 112. O zi jumate le-a luat polițiștilor să-l prindă pe Ursu, care fugise la București. El e judecat acum pentru viol, lipsire de libertate şi tâlhărie.

• Cu 4 violuri la activ, Petru Chelsiu era o „bombă cu ceas”, iar polițiştii din comuna Vorona (Botoşani) ar fi trebuit să-l monitorizeze îndeaproape. 

La începutul anului trecut, bărbatul a ieşit din penitenciarul unde executase ultima condamnare, de 9 ani şi 2 luni de închisoare. 

În iunie anul trecut, Chelsiu a intrat în casa unei foste victime şi a vrut să o violeze din nou. Femeia de 80 de ani s-a apărat şi a ţipat după ajutor, iar Chelsiu a fugit. A fost arestat şi acuzat de tentativă de viol şi violare de domiciliu. Zilele acestea, Judecătoria Botoşani trebuie să dea un prim verdict în cazul lui Chelsiu. Decizia nu va fi definitivă.

• În mai 2011, Marius Isbăşescu a intrat în casă peste o vecină de 73 de ani, a bătut-o cu un lemn şi a violat-o. A fost condamnat la 7 ani și 8 luni de închisoare. A executat doar 5 ani, pentru că în iulie 2016, Tribunalul Argeş i-a admis liberarea condiționată.

Pe 21 mai 2022, la exact 11 ani de la prima faptă, „cuminţitul” a intrat peste o altă bătrână din Ungheni, pe care a încercat să o violeze. Femeia de 76 de ani a fost salvată de un vecin care a auzit-o strigând după ajutor. 

Luna trecută, Curtea de Apel Piteşti l-a condamnat definitiv pe Isbăşescu la 4 ani şi 8 luni de închisoare pentru tentativă de viol şi violare de domiciliu. 

• În 2012, Ionuț Vasile Oprişan a atacat o tânără de 20 de ani care se întorcea singură de la serviciu. I-a sărit în spate şi, sub amenințarea cuțitului, a dus-o pe un câmp şi a violat-o. A primit 6 ani de închisoare.

În septembrie 2017, el s-a liberat condiționat, dar la scurt timp a furat o maşină şi a fost din nou închis. În august 2020 a terminat pedeapsa şi s-a întors în comuna Stroieşti, din Suceava. Polițiştii de aici ar fi trebuit să se ocupe de supravegherea lui. 

În august 2021, Oprişan a recidivat. A violat o femeie din sat, în curtea căreia intrase, ca s-o ajute la muncă. Curtea de Apel Suceava l-a condamnat definitiv la 9 ani de închisoare.

• Pe 1 februarie anul acesta, o fată de 17 ani din comuna Cățeiu (Cluj) a fost violată de un bărbat care a intrat în casă, peste ea. Agresorul, Paul Moldovan, a urmărit-o pe victimă, pentru a vedea când e singură. Teoretic, şi el se afla, la rându-i, sub supravegherea polițiştilor. 

Figura în Registrul Agresorilor Sexuali, după ce a fost condamnat, de două ori, pentru proxenetism. Moldovan ar fi trebuit să iasă din închisoare în aprilie 2023, dar Tribunalul Cluj l-a pus în libertate mai devreme.

Psiholog criminalist: „Ei nu se pot opri, registrul n-are niciun efect”

Registrul pe care Poliţia Română a plătit 1.110.000 de euro a fost înfiinţat, aşa cum scrie şi în lege, „în scopul prevenirii și combaterii faptelor de natură sexuală”. 

Psihologul criminalist Tudorel Butoi avertizează însă, într-o declarație pentru Libertatea, că „nu are niciun efect faptul că aceşti agresori sexuali sunt trecuţi într-un registru şi că, din când în când, ei vin la poliţie sau că poliţiştii îi vizitează acasă. Ei sunt nişte hedonişti împătimiţi de năravurile relaţiei sexuale finalizate prin violenţă. Iar această componentă hedonistă este de nestăpânit”.

În Franţa, unde există un Registru al Agresorilor Sexuali similar, jurnaliştii de la AFP au pus în discuţie eficienţa acestuia atunci când un agresor a recidivat şi a ucis o fetiţă de 13 ani. Iar Céline Parisot, preşedinta Uniunii Sindicale a Magistraţilor din Franţa, a mărturisit atunci că acest registru „e folosit, în principal, pentru a găsi pe cineva, dar nu are ca scop prevenirea sau descurajarea recidivei”.

Va urma: Ce păţesc agresorii sexuali din registru atunci când nu vin la poliţie să semneze graficul de prezenţă sau când pleacă din ţară fără să anunţe.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro