1. România, la coada topului cu măsuri de redresare fiscală luate de guvernele europene
“Răspunsul economic al României la criza COVID a fost slab”, notează Emerging Europe, exact ca în cazul unui școlar care a dat un răspuns împiedicat când a fost scos la tablă, pentru că nu și-a învățat lecția.
Guvernele tuturor țărilor afectate de pandemia de coronavirus au luat măsuri de asistență financiară orientate atât către companii, cât și către cetățeni.
Deși are acces la programele Uniunii Europene și beneficiază de politicile UE, care prevăd inclusiv posibilitatea de a cere derogări de la prevederile unor tratate, în situații speciale, “România fie nu se folosește de instrumentele care îi sunt puse la dispoziție, fie o face lent și superficial”.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2020/05/hepta4999197-1024x637.jpg)
Banii alocați de guvernul italian programului de redresare economică reprezintă echivalentul a 50% din PIB. Germania alocă 28% din PIB pentru repornirea economiei, Franța, 19%, Polonia, 12%, Spania, 11%, Serbia, 6,5%, iar România, doar 3,5%.
“În criza COVID, România a avut șansa de a ajunge din urmă țările mai dezvoltate din UE. I-au lipsit însă curajul și inspirația ori poate interesul de a lua deciziile necesare”.
Emerging Europe:
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_4d2357eed40b3ff459b406a890959e9a.jpg)
2. Directorii celor mai mari companii din SUA: munca de acasă s-ar putea prelungi până în 2023
Directorii companiilor din topul Fortune 500 – clasamentul celor mai mari companii publice americane după cifra de afaceri, întocmit de revista Fortune – cred că efectele crizei COVID asupra economiei se vor face resimțite mulți ani de acum încolo și că afacerile vor trebui să treacă prin schimbări profunde pentru a supraviețui.
Conform Fortune, majoritatea are convingerea că deplasările în interes de serviciu nu vor mai reveni niciodată la frecvența dinaintea pandemiei, iar trei sferturi dintre ei cred că această criză va forța companiile să adere la progresul tehnologic și să se digitalizeze în ritm accelerat.
În privința întoarcerii oamenilor la locurile de muncă, aceștia sunt mai puțin optimiști decât majoritatea directorilor de firme care au vorbit până acum pe această temă și care au înaintat sfârșitul acestui an sau primul trimestru din 2021 pentru renunțarea în proporție de 100% la telemuncă.
Doar 27% dintre executivii din top Fortune 500 cred că toți angajații lor se vor întoarce la birou până la sfârșitul lui 2020, 46% cred că asta se va întâmpla în primul trimestru din 2022, iar alți 27% pariază că revenirea întregului efectiv de angajați la locul de muncă va avea loc abia la începutul anului 2023.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_10e970a20f293e9fee8556efe858a2d3.jpg)
3. O companie din Taiwan, superinvestiție de 12 miliarde de dolari în Arizona
Taiwan Semiconductor Manufacturing (TSMC), cel mai mare producător de semiconductori din lume, cu sediul central în Hsinchu, Taiwan, și sucursale în țări din Asia, Europa și America de Nord, va construi o fabrică în Arizona, cu sprijinul autorităților locale și al guvernului SUA. Conform Global Construction Review, investiția se ridică la 12 miliarde de dolari.
Construcția ar urma să înceapă anul viitor, iar fabrica va deveni funcțională în 2024. TSMC ar urma să creeze 1.600 de noi locuri de muncă și să producă lunar 20.000 de plăcuțe semiconductoare – acele tablete subțiri din semiconductor folosită în fabricarea circuitelor integrate și a altor microdispozitive.
Pentagonul ar urma să fie unul dintre principalii beneficiari.
Discuțiile pentru ridicarea acestei fabrici au fost demarate anul trecut, conducerea companiei taiwaneze declarând în octombrie, pentru New York Times, că e nevoie de subvenții importante pentru ca acest proiect să fie pus în practică, deoarece costurile de producție sunt mai mari în SUA decât în Taiwan.
Statele Unite ar fi acceptat să subvenționeze fabrica TSMC în Arizona pentru că depind în foarte mare măsură de semiconductorii produși în Asia și sunt vulnerabile la orice perturbare apărută în lanțul de aprovizionare – cum este cea cauzată e criza COVID.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_e8b74422cb320edc98b8c344b8083ea1.jpg)
4. Silicon Valley virtual? Giganți ca Amazon, Microsoft și Google și-ar putea reloca angajații în localitățile natale
Lucrul de acasă s-ar putea permanentiza, după criza COVID, pentru giganții din Silicon Valley, dacă boardul unor companii va Amazon, Microsoft sau Google va lua în considerare descentralizarea parțială și relocarea unui procent al angajaților în localitățile natale.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2020/05/120352873l-1024x722.jpg)
Această decizie, notează Venture Beat, ar aduce beneficii ambelor părți. Firmele n-ar mai fi nevoite să investească milioane de dolari în renovarea clădirilor de birouri după noile standarde de sănătate publică, dictate de pandemia de coronavirus, iar angajații ar beneficia de stimulentele oferite de autoritățile locale: în state ca Vermont și Oklahoma, cei care aleg să muncească acolo pentru cel puțin un an primesc 10.000 de dolari, iar în Colorado sunt scutiți de la plata unor taxe.
Un alt beneficiu adus de permanentizarea lucrului de acasă pentru giganții IT&C ar fi că procesul de recrutare nu ar mai fi limitat geografic.
5. Povestea economică de succes a Americii Latine, îngenuncheată de COVID-19
Peru, țara care a înregistrat cea mai mare creștere economică din America Latină în ultimele două decade, s-a contractat cu 16% în martie, în contextul pandemiei de coronavirus, care a dus la închiderea pentru două luni a tuturor sectoarelor, de la construcții la minerit, relatează BNN Bloomberg.
Economiștii vorbesc despre sfârșitul unei povești de succes și de iminența celei mai mari crize financiare din istoria modernă.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2020/05/55447852l-1024x549.jpg)
Guvernul de la Lima a pregătit un pachet de susținere economică de aproximativ 12% din PIB (care anul trecut a fost de 229 de miliarde de dolari americani), cel mai mare din regiune, pentru a contracara măcar parțial efectul devastator al crizei COVID.
6. Salariile din industria de retail au crescut în contextul pandemiei
Un studiu Korn Ferry publicat de Chain Store Age arată că 43% din companiile de retail din SUA care activează în domenii clasificate ca esențiale în pandemia de coronavirus au crescut salariile angajaților în această perioadă. Creșterea este de aproximativ 2 dolari pe oră, în condițiile în care salariul minim, în SUA, este de 7,25 $ pe oră.
Alte 17% de companii au declarat că-și vor bonifica angajații care au lucrat în perioada carantinei, iar 22% au optat pentru ambele forme de recompensă: mărirea salariului și o bonificație ce va fi acordată lunile viitoare.
33% dintre companiile incluse în sondaj au suplimentat zilele de concediu plătit pe care le vor acorda angajaților anul acesta, 5% au crescut suma plătită pe orele lucrate suplimentar, iar 14% au decis să ofere angajaților discounturi mai mari decât de obicei la achiziționarea de produse din magazinele companiei.
7. Un român ajută companiile americane să nu-și piardă brevetele, în criza COVID
Companiile pierd miliarde de dolari investiți în cercetare și omologare pentru că nu-și reînnoiesc brevetele înainte să expire și ajung în imposibilitatea de a mai folosi tehnologia dezvoltată ori de a o vinde, relatează Forbes.
Pentru a preveni astfel de situații, Oficiul de Brevete și Mărci al SUA (USPTO, în original) a inaugurat pe 4 mai o platformă digitală, Patents 4 Partnerships; acolo pot fi depuse aplicații pentru brevete, pot fi vândute brevete și se pot face schimburi între companii.
Anunțul inaugurării acestei piețe digitale de brevete a fost făcut de Andrei Iancu, inginer și avocat american de origine română, specializat pe domeniul proprietății intelectuale, subsecretar de stat în Ministerul Comerțului din Statele Unite și directorul USPTO.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2020/05/h55828920-1024x944.jpg)
Andrei Iancu a anunțat că primele brevete disponibile pe platformă au legătură cu pandemia de coronavirus, însă pe viitor, odată criza COVID depășită, acest lucru se va schimba, iar brevetele, cum e și normal, se vor diversifica.
Scopul inițial al acestei platforme este să arate cum poate ajuta inovația, tehnologia într-o criză medicală cum este cea generată de pandemie.
Andrei Iancu:
8. Teama de șomaj motivează englezii să deprindă noi competențe. Înscrierile la cursuri online au crescut de 4 ori în Marea Britanie
Open University, o instituție de învățământ la distanță din Marea Britanie, a fost “inundată” de înscrieri la cursuri, în perioada carantinei, notează I News.
Temându-se că vor rămâne fără joburi, în contextul anunțatei crize economice care va urma pandemiei, oamenii au convingerea că deprinderea de noi competențe le-ar putea mări șansa de a-și păstra actualul serviciu sau de a obține unul nou.
Conform datelor Open University, un procent uriaș, de 24%, din rândul angajaților din Marea Britanie a ales să apeleze în această perioadă la învățământul la distanță, numărul de cursuri accesate în timpul carantinei crescând de 4 ori și ajungând la 950.000; dintre cursanți, 51% au optat pentru competențe manageriale, în vreme ce numai 23% au ales să deprindă competențe digitale.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2020/05/80375017l-1024x682.jpg)
Cei mai temători în privința viitorului post-COVID sunt tinerii între 18 și 34 de ani. 39% dintre aceștia au investit sau urmează să investească în cursuri la distanță.
9. Schimbarea la față a guvernelor. Autoritățile, împrietenite cu tehnologia în “noua normalitate”
Schimbările pe care pandemia de coronavirus le-a accelerat, forțând umanitatea să facă nu un pas, ci un salt în era digitală, nu vor ocoli nici guvernele, notează Knowledge Wharton, jurnalul online de analiză de business al University of Pennsylvania.
În SUA, de exemplu, pachetul de măsuri menite să redreseze economia la nivelul întregii țări include 340 de miliarde de dolari investite în modernizarea și tehnologizarea structurii administrative și legislative, prin investiții în domenii ca telemunca și securitatea cibernetică.
La ce ar trebui să ducă, în viitor, această împrietenire a guvernanților cu tehnologia? Prioritizarea inovației, facilitarea proiectelor-pilot care au potențial, folosirea pe scară largă a inteligenței artificiale, o mai mare flexibilitate în luarea deciziilor și alcătuirea planurilor, dar și o eficientizare a fluxului informațional dinspre guvernanți către guvernați.
10. SUA sunt fan Thor. Tehnologia scandinavă cucerește piața americană
Start-up-urile scandinave din domeniile tehnologiei educaționale și tehnologiei medicale au găsit în COVID-19 propulsorul perfect pentru cucerirea pieței americane, notează Sifted, un site despre start-up-uri susținut de Financial Times.
Pentru orice firmă europeană din domeniul medical este important să pătrundă pe piața din SUA. Acolo se vând cele mai multe medicamente din lume, acolo se fac ori se decid cele mai multe teste clinice.
Timo Ahopelto, membru în boardul companiei Oura Health (Finlanda):
Oura Health a creat un inel de monitorizare a stării de sănătate care acum este folosit pentru detectarea primelor simptome de COVID-19.
În urma unui parteneriat încheiat cu University of California San Francisco, Oura a echipat 2.000 de asistente cu astfel de inele. Datele furnizate de acestea vor ajuta cercetători să creeze un algoritm pentru detectarea, tratarea și recuperarea timpurie a bolnavilor de COVID.
Acest parteneriat a adus un plus de credibilitate și de valoare companiei. Acum primim astfel de cereri de oameni de știință din toată lumea.
Timo Ahopelto:
Un alt start-up nordic, Corti, cu sediul în Copenhaga, Danemarca, folosește inteligența artificială pentru a ajuta dispecerii din call-center-ul 911 (numărul de urgență din SUA, cum e la noi 112) să prioritizeze cazurile de infarct și de atac cerebral.
În ultimele luni, în parteneriat cu Harborview Medical Center și Medical One, Corti a trecut prin computerele companiei datele a 100.000 de cazuri de COVID-19, urmărind starea pacienților de la preluarea de Ambulanță până la vindecare – sau în situațiile nefericite, deces – și trecând prin toate stadiile, de la internarea pe secție până la intubare și ventilare – în cazurile severe.
Scopul studiului este optimizarea alocării resurselor în criza COVID, care a lovit SUA mai tare decât orice altă națiune. America a raportat până în prezent peste 1,5 milioane de infectări cu SARS-COV-2 și peste 90.000 de decese.
Andreas Cleve, CEO Corti, a declarat pentru Sifted că firma pe care a fondat-o în 2016 a cunoscut “o creștere colosală” ca urmare a tehnologizării domeniului medical, în era COVID.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_2304f59afab6972edf6c32e0d1649703.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_b24713fd6c72574229e176cb78695b1c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_1f4310f46da472ccd7edb6fdd89201ef.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_0b65f2476ed251425d3d0b58c5ca6dc2.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_3fca916d678d87f448dbb90f1acde504.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_ee077b13555f90037b951ef1c8f032df.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_b1e301260b341be319974b62a0458808.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_95a2aabec3718c9a8a835aae844d9715.jpg)