100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon. Cu ocazia centenarului, Patriarhia va ține o slujbă specială

Tratatul de la Trianon a fost semnat la data de 4 iunie 1920 între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial și Ungaria, în calitate de succesor al Imperiului Austro-Ungar și stat învins în urma războiului. Era doar unul dintre tratatele care au urmat Conferinței de Pace de la Paris (1919-1920), conferință ce avea ca misiune reglementarea problemelor postbelice ale Europei și stabilirea unei noi ordini politice și teritoriale.

Printre altele, Tratatul prevedea:

“Articolul 45: Ungaria renunță, în ceea ce o privește, în favoarea României, la toate drepturile și teritoriile asupra fostei monarhii Austro-Ungare situate dincolo de frontierele Ungariei, astfel cum sunt fixate la art. 27, partea a II-a (Frontierele Ungariei) și recunoaște prin prezentul Tratat sau prin orice alte Tratate încheiate în scopul de a îndeplini prezenta încheiere, ca făcând parte din România”.

De asemenea, Nicolae Titulescu, ministrul afacerilor străine declara: “Tratatul de la Trianon apare tuturor românilor, și îndeosebi celor din Ardeal, ca o consfințire a unei ordini de drept mult mai redusă decât aceea pe care veacuri de conviețuire și suferințe comune au săpat-o în conștiința istorică a neamului nostru. De aceea, în chip firesc, în opinia noastră publică, Tratatul de la Trianon evocă mai curând ideea unei completări, decât ideea unei amputări”.

Recomandări

De ce nimeni nu poate prezice strategia Trump 2.0 privind Ucraina

În perioada interbelică, Ungaria a promovat o politică revizionistă, considerând Regatul României Mari, înfăptuit prin voința națiunii înainte de recunoașterea sa prin tratatele de pace, drept o “creație artificială”, o “plăsmuire monstruoasă” a Versailles-ului și a Trianonului.

Prin arbitrajul de la Viena din 30 august 1940, România a fost obligată să cedeze Ungariei horthyste aproape jumătate din teritoriul Transilvaniei, românii, majoritari în teritoriul anexat, urmau să dobândească naționalitate ungară și să fie maghiarizați. Mulți români au fost masacrați ori au avut de îndurat o serie de atrocități.

Azi, în semn de omagiu, eroii, soldaţii, luptătorii, diplomaţii români şi toţi cei care au contribuit la realizarea României Mari şi la recunoaşterea acesteia pe plan internaţional vor fi pomeniţi în timpul Sfintei Liturghii şi la slujba Parastasului în toate bisericile din Patriarhia Română.

“La toate bisericile din Patriarhia Română, în timpul Sfintei Liturghii şi la slujba Parastasului pentru eroi din data de joi, 4 iunie 2020, vor fi pomeniţi eroii, soldaţii, luptătorii, diplomaţii români şi toţi cei care au contribuit la realizarea României Mari la nivel naţional, între anii 1916-1918, şi recunoaşterea acesteia pe plan internaţional, în special prin Tratatul de la Trianon din 4 iunie 1920. Veşnica lor pomenire din neam în neam!”, se menţionează într-un comunicat al Patriarhiei Române transmis miercuri.

Recomandări

Cu banii la vedere. PSD a cheltuit 90% din suma totală pusă la bătaie de candidații la Președinție în prima săptămână de campanie

De asemenea, Muzeul Național de Istorie a României a pregătit o expoziție de excepție cu ocazia acestei zile, potrivit Agerpres.

Fotografii ale personalităţilor ce au făcut parte din spectacolul diplomaţiei mondiale din anii 1919 şi 1920, acte oficiale, corespondenţă inedită, memorii depuse de către liderii români la Paris, hărţi etnografice ale României de la începutul secolului al XX-lea, pot fi văzute pe site-ul instituției.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro