10.000 de mame adolescente! În fiecare an, statisticile din România pictează realitatea în culori sumbre

Majoritatea părinţilor refuză încă să le vorbească copiilor despre sex şi despre multiplele metode de contracepţie existente, considerându‑le subiecte tabu. Cauzele sunt diverse, însă cei mai mulţi spun că odraslele lor nu sunt încă pregătite să afle astfel de lucruri, ipoteză contrazisă în totalitate de psihologi. Odată cu creşterea, creierul copilului cere din ce în ce mai multă informaţie, iar subiectele legate de sex, lucruri despre care nu aud în casă, le stârnesc tot timpul interesul. Ce-i drept, ignoranţa părinţilor pentru acest subiect este “completată” şi de autorităţile competente sau, mai bine zis, incompetente, care tratează cu superficialitate educaţia sexuală în şcoli, dar şi în cabinetele de planificare familială. Cât despre produsele contraceptive, în cele mai multe dintre cazuri, tinerelor le este ruşine să le cumpere din magazine sau farmacii. Ca să nu mai vorbim de faptul că, în multe din satele sau comunele din ţară, nu există unităţi farmaceutice de unde adolescenţii ar putea să-şi procure prezervative, produsele contraceptive cele mai la‑ndemână. Neinformate şi cu mintea necoaptă, mii de minore cad pradă pornirilor pubertăţii, iar unele devin din copii mame. Este şi cazul a două fete din judeţul Galaţi, provenite din familii dezorganizate, care au ajuns în grija statului, împreună cu pruncii lor.
Le este ruşine să-şi cumpere prezervative
Ioana, o fătucă de 17 ani dintr-o comună de lângă Galaţi, nu a folosit niciodată vreo metodă contraceptivă, iar în casa în care a crescut nu s-a vorbit deloc despre sex. “Nu mi-a spus nimeni de anticoncepţionale, prezervative sau despre cum pot să rămân însărcinată. Am mai auzit pe la şcoală, dar nu am folosit niciodată”, ne povesteşte minora. Ea spune că au farmacie în comună, dar că nu a mers niciodată să întrebe despre produsele de contracepţie pe care le-ar putea cumpăra de acolo de ruşine. Fata şi-a început viaţa sexuală la o vârstă fragedă şi într-o seară inevitabilul s-a produs. “Nu m-am gândit, iar la 16 ani eram însărcinată. Pe tatăl fetiţei mele l-am cunoscut la o petrecere. El era într-o vizită în ţară şi nici unul dintre noi nu s-a gândit la protecţie atunci”, ne-a mărturisit Ioana, care de un an locuieşte cu copila ei într-un centru de specialitate. Tatăl fetiţei nu se interesează de nici una dintre ele, iar singura familie a Ioanei sunt sora şi mama ei plecate însă în străinătate. Tot în aceeaşi comună am întâlnit-o şi pe Ana, a cărei poveste este asemănătoare. Şi ea a plăcut un băiat la o petrecere. Nici nu împlinise 16 ani când a rămas însărcinată, iar în urmă cu trei luni a adus pe lume un băieţel. “De anticoncepţionale şi prezervative am auzit, am şi folosit din când în când. Când am rămas însărcinată s-a întâmplat pur şi simplu şi nu mai aveam ce să fac”, ne spune Ana, uşor jenată de ceea ce i s-a întâmplat. În cazul ei, tatăl copilului se mai interesează de ei şi-i vizitează la centru, familie însă nu are. Tatăl i-a murit, iar mama, pe care abia dacă o cunoaşte, e plecată în străinătate. “Cred că am început prea devreme cu asta – şi cu dragostea, şi cu copilul -, dar aşa a fost să fie”, şi-a încheiat povestea tânăra mămică.
Statistici îngrijorătoare
În ultimii 5 ani, în România, nu mai puţin de 48.712 minore au dat naştere la copii. Dintre acestea, 5 aveau numai 11 ani, 90 aveau 12 ani, 609 ajunseseră la 13 ani, 3.066 – la 14 ani, 8.100 împliniseră 15 ani, 14.974 aveau frumoasa vârstă de 16 ani şi 21.868 aveau 17 ani. Judeţele cu cea mai crescută natalitate în rândul minorelor în anul 2013 au fost Dolj (490 de mămiciminore), urmat de Mureş (439), Constanţa (349), Braşov (337) şi Bacău (346).
9.219 adolescente au devenit mămici în anul 2013. În acelaşi an însă, peste 8.000 de tinere au ales să facă întrerupere de sarcină, iar cele mai multe cazuri s-au înregistrat în Bucureşti, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică.
Ce spune psihologul?
Iuliana Mustaţă (foto), profesor cons i l i e r psiholog în cadrul Şcolii generale nr. 56, este de părere că nici un copil nu mai crede, în ziua de azi, că l-a adus barza. “Se poate discuta, de la o vârstă destul de fragedă cu copilul despre anumite lucruri cum ar fi: ce este în burtica mamei sau de ce părinţii dorm separaţi de copil. Este bine să le explicăm, pe înţelesul lor, nişte lucruri pentru care ei au curiozitate pentru că altfel, foarte curioşi din fire, copiii noştri îşi vor căuta răspunsurile în alte părţi şi atunci s-ar putea să găsească ceva mai mult decât ar trebui să ştie”, ne explică profesorul. Din experienţa acumulată în timp, psihologul ne spune că subiectele legate de sex şi de organele genitale, ale ambelor sexe, sunt foarte atractive pentru elevi. Din păcate, părinţii fug de această responsabilitate şi, de cele mai multe ori, nu le explică nimic pe această temă. Specialistul este de părere că introducerea materiei despre educaţie sexuală în şcoli este oportună, bineînţeles, în funcţie de vârsta elevilor. “Explicaţiile trebuie date în funcţie de vârsta copiilor. De aceea, cel mai bine ar fi ca materia să fie predată de o echipă formată dintr-un medic, un sociolog şi, de ce nu, de profesorul de religie, dacă acesta vrea să contribuie la formarea programei şi a materialului didactic. Şi psihologul poate să vorbească despre asta”, spune Iuliana Mustaţă.
Educaţia sexuală în şcoli
În urmă cu aproximativ o săptămână, reprezentanţii a peste 20 de organizaţii nonguvernamentale din ţară au trimis o scrisoare de intenţie ministrului educaţiei Remus Pricopie şi ministrului sănătăţii Nicolae Bănicioiu, în care cereau introducerea materiei de educaţie sexuală în şcolile din România. “În ţara noastră nu există educaţie sexuală ca materie obligatorie în şcoli. În majoritatea ţărilor europene, informaţii pe teme de educaţie sexuală le sunt predate elevilor începând cu ciclul gimnazial, în unităţile de învăţământ public”, se arată în scrisoare. În medie, tinerii români încep să facă sex în jurul vârstei de 15 ani şi jumătate. Aceştia primesc în fiecare moment semnale incorecte şi informaţii incomplete despre sexualitate prin filme, jocuri video şi pornografie.

Recomandări

Toți oamenii lui Klaus Iohannis din funcții publice bine remunerate. Președintele a ratat negocierea pentru propria persoană

A crescut natalitatea şi au scăzut căsătoriile

Conform datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), natalitatea a fost în creştere în luna septembrie, fiind înregistrate cu 70 mai multe naşteri decât în august, iar numărul căsătoriilor a scăzut cu peste 9.400. Sporul natural în România a fost pozitiv în luna septembrie, cu 95 persoane, născuţii-vii, faţă de numărul de decedaţi. Totodată, INS a anunţat că la oficiile de stare civilă s-au înregistrat în septembrie cu 9.434 mai puţine căsătorii decât în august şi au fost pronunţate cu 61 de divorţuri mai mult decât în luna precedentă.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro