113 inimi de copii au fost repornite la Iași cu fonduri europene. „Proiectul a schimbat destine”

113 copii cu malformații cardiace au fost operați gratuit, în cadrul proiectului. Pacienții aveau ca alternativă intervenții chirurgicale în străinătate și costuri estimate la zeci de mii de euro.

– într-un efort coordonat, proiectul „100 de inimi pentru 100 de copii” a fost implementat în doar nouă luni: câștigat în februarie 2015, operațiile au început în septembrie același an, iar raportarea finală a fost finalizată în ajunul Crăciunului.

– au fost operați copii cu malformații cardiace din toată țara, care altfel ar fi așteptat între 1 și 3 ani să prindă un loc în România sau trebuiau să se îndrepte după ajutor în străinătate

Primul copil operat mulțumește și astăzi medicilor

Andrei Andronache are astăzi o inimă care-i bate normal. La 23 de ani, joacă fotbal, lucrează în străinătate câteva luni și se întoarce periodic acasă, în Constanța, să fie cu familia. În urmă cu 9 ani, când avea 14 ani, practica rugby de performanță și antrenorul l-a dus la un control medical pentru a obține o viză, înainte de înscrierea într-o competiție.

Recomandări

Cum încearcă jandarmii din Dosarul „10 August 2018” să scape de acuzații. Coloneii Cucoș, Cazan și Sindile îl acuză pe procurorul care a deschis ancheta că a participat la protest

EKG-ul a ieșit cu modificări, a mers la un cardiolog, care i-a făcut analize mai aprofundate și apoi l-a întrebat direct pe antrenor: „Copilul ăsta n-o să poată face niciodată sport, cum l-ați băgat așa pe teren?”. Lui Andrei i-au descoperit 6 malformații la inimă, care impuneau un regim alimentar extrem de strict și unul fizic draconic. 

Băiatul care alerga pe terenul de rugby nu a mai avut voie nici să meargă pe bicicletă. Iar după ce a fost la medic, și-a dat seama că avea și simptome, pe care le ignorase: rămânea des fără aer, obosea fără motiv, simțea nevoia să se oprească, dar își revenea rapid și o lua de la capăt.

„Aveam restricții la mâncare, la băuturi, la tot. Nu că nu aveam voie să beau Cola, nici măcar ceai nu puteam să beau. Dacă nu mă operam, aș fi fost probabil și astăzi un copil care nu știa ce înseamnă sportul”, a povestit Andrei pentru Libertatea.

Șase malformații la inimă, nicio șansă în România

Cu cele 6 malformații la inimă ale sale, nu a găsit pe nimeni care să-l opereze în România, fiindcă chirurgia pediatrică cardiologică este unul dintre cele mai deficitare domenii din țara noastră. Dacă astăzi, în 2024, mai sunt unele centre unde se fac astfel de proceduri, dar încă insuficiente, în urmă cu aproape 10 ani, intervențiile se făceau doar la un spital din București și, sporadic, la Târgu Mureș.

Recomandări

Paradoxul energetic românesc: vara cumpărăm energie la prețuri foarte mari, iarna exportăm la valori de trei ori mai mici. Care sunt cauzele

Lista de așteptare era extrem de lungă și prioritate aveau copiii mici, în cazul cărora malformațiile erau depistate din timp și puteau fi corectate fără riscuri majore.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 2

De aceea, Andrei a fost pe la mai toți doctorii din București, dar nu numai. A primit promisiuni că ar putea fi operat, dar până la urmă, nimeni nu a vrut să se complice cu cazul său. În septembrie 2015, când la Iași începea proiectul „100 de inimi pentru 100 de copii”, familia Andronache se pregătea să deschidă o fundație și să ceară sprijin pentru finanțarea unei intervenții chirurgicale în Turcia sau în Austria. L-ar fi costat cel puțin 20.000 de euro.

„Mama a auzit de proiectul de la Iași, a încercat. Doar a dat un singur telefon, și în două zile am fost programați la Iași pentru un control și am rămas direct internat. A doua zi am intrat la operație, totul a fost rapid, am mai fost la control după o lună, apoi la trei luni și am fost declarat vindecat. Dacă nu erau medicii și proiectul acesta, nu eram cine sunt astăzi. Acum pot să lucrez în străinătate, o slujbă pe care n-o pot face în țară. Nu am ținut legătura cu medicii care m-au operat, dar știu că mama, când merge la biserică, îi pune și pe ei, de bine, acolo”, a mai povestit Andrei.

Recomandări

Revoltă pentru pâine în România comunistă. Cum a fost reprimat cu focuri de armă protestul minerilor din Motru, în octombrie 1981

75 de medici români, instruiți să opereze și inimile copiilor

De cazul lui Andrei își amintește și astăzi dr. Mihaela Tomaziu-Todosia, care a fost coordonatorul proiectului. Își amintește și pentru faptul că a ținut legătura de-a lungul anilor cu familia, dar și pentru că Andrei a fost primul caz operat la Iași, în cadrul acelui maraton de trei luni. 

Medicul explică faptul că universitatea și echipa de chirurgi și-au asumat un risc mare la implementarea proiectului. La vremea respectivă, el a fost accesat chiar la finalul unui ciclu de finanțare europeană, trebuia implementat în 10 luni de la momentul câștigării și dorința mare a lor a fost să poată să opereze cât mai mulți copii.

Fiind implementat pe axa POSDRU, se puteau opri doar la componenta de pregătire profesională. Fiindcă în 2015, la Iași, în cadrul acestor 113 intervenții, 75 de medici și 160 de asistente medicale, de la mai multe spitale din Iași, dar și de la București, s-au pregătit alături de cei mai buni chirurgi pediatri din Europa și au putut să realizeze, ulterior, astfel de intervenții la rândul lor.

„Nu este un proiect pe care să-l uităm, mai ales că ne-am asumat o răspundere foarte mare, să-l implementăm în aproape 10 luni. Până atunci nu se operau copiii cu malformații la noi în regiune, erau trimiși cu formularul 112 în străinătate. Și îmi aduc aminte foarte bine când am scris noi proiectul. O operație în afară ajungea, la nivel de costuri, de zeci de ori mai scumpă decât ne-a costat pe noi, la Iași, ulterior. Am cumpărat consumabilele pentru intervenții, au fost formați medici și asistente de specialiști din străinătate, am avut nume sonore din Europa care i-au format pe ai noștri și care au asistat la operații”, a declarat dr. Mihaela Tomaziu-Todosia pentru Libertatea.

Rezultatele, raportate de ajunul Crăciunului

Surpriza a fost la nivel de adresabilitate. Deși proiectul a fost promovat în regiunea de nord-est a României, în județele vecine Iașiului din Moldova, au venit copii din toată țara, de la Constanța la Alba Iulia. Au apelat la program familii disperate, care strângeau bani să încerce în străinătate să salveze viețile copiilor uitați de statul român.

„Acest proiect a schimbat efectiv destine. Operațiile au început în luna septembrie, pe 21, și chiar dacă aveam emoții că nu ne vom îndeplini indicatorii, pe 24 decembrie, în ajunul Crăciunului, când pregăteam la IBCV raportarea finală, au fost 113 copii operați în proiect, cu o rată de succes a procedurilor de 99,1%. Au mai fost proiecte similare cu al nostru câștigate de alte centre medicale din țară, dar ei nu și-au asumat și componenta practică, de realizare a intervențiilor, ci doar cea de formare a personalului”, a completat dr. Mihaela Tomaziu-Todosia.

A devenit proiect etalon și pentru Comisia Europeană

Rezultatele proiectului au impresionat inclusiv reprezentanții Comisiei Europene. Marianne Thyssen, comisar european responsabil cu ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă la momentul respectiv, a schimbat o vizită pe care o avea programată în România în 2017 doar pentru a veni la Iași și a felicita echipa proiectului. „Este, cu siguranță, unul dintre proiectele de succes finanțate prin Fondul Social European și este unic în țara dumneavoastră”, a spus, atunci, comisarul european.

Iar rezultatele proiectului s-au rostogolit, un timp, ca un bulgăre de zăpadă, explică dr. Mihaela Tomaziu-Todosia. S-a păstrat o legătură strânsă cu familiile celor operați la Iași, iar intervențiile chirurgicale au continuat și după momentul decembrie 2015. S-au sistat însă 3 ani mai târziu, în 2018, când Institutul de Boli Cardiovasculare din Iași a fost distrus de un incendiu, iar refacerea clădirii s-a întins până în urmă cu doi ani.

A ars spitalul, au fost sistate și operațiile

Acum, refacerea și modernizarea spitalului nu mai permite realizarea unor intervenții mai complexe, cum sunt cele necesare malformațiilor cardiace la copii, iar conducerea IBCV alături de autoritățile locale din Iași fac apeluri constante la Ministerul Sănătății pentru construirea în capitala Moldovei a unui institut regional de boli cardiovasculare. Acesta nu a fost selectat între proiectele finanțate prin PNRR în materie de construcții de unități medicale, însă există promisiuni că ar urma să fie finanțat prin Programul Operațional Sănătate în noul exercițiu financiar al UE.

„Personalul să știți că există în continuare și în noul institut care se va construi va avea un compartiment întreg dedicat acestor copii. Personalul se pregătește, merge la misiuni la București, la Marie Curie, ce au învățat e bun învățat și pun în aplicare. Dar schimbările sunt majore: după succesul proiectului nostru și a altora similare din Europa, există un întreg program pe sănătate finanțat în România pe fonduri europene. Este esențial pentru întreaga țară. Mai mult, proiectul nostru a deschis o discuție foarte necesară: nu exista rezidențiat sau specialitate de chirurgie pediatrică cardiologică în România. Astăzi există”, a mai punctat managerul de proiect.

Libertatea a vorbit și cu prof. dr. Grigore Tinică, managerul Institutului de Boli Cardiovasculare din Iași, care a coordonat echipa de chirurgi ce au realizat intervențiile. Acesta a spus că, de fapt, cel mai important proiect cu fonduri europene pentru Iași și România va fi finanțarea Institutului Inimii, unde alte sute de copii vor putea să se bucure de același tratament.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro