12 ani de închisoare în Rusia pentru o donație de 51 de dolari unui ONG ucrainean: cazul Kseniei Karelina

Ksenia Karelina, o ruso-americană în vârstă de 33 de ani, a fost condamnată inițial în august, dar a făcut apel la sentință. La aproape trei luni de la prima condamnare, tribunalul regional din Sverdlovsk a decis luni să mențină setința de 12 ani de închisoare pentru „trădare”.

Ksenia Karelina, originară din Ekaterinburg, s-a stabilit acum zece ani în California și a reușit să obțină cetățenia SUA. Ea a fost arestată în februarie anul acesta în timp ce s-a întors acasă pentru a-și vizita bunicii. Potrivit instanței, acuzata „și-a recunoscut pe deplin vinovăția”.

Soarta acestei femei ilustrează represiunea care s-a intensificat în Rusia mai ales după declanșarea invaziei la scară largă din Ucraina, la 24 februarie 2022.

Potrivit unei surse apropiate dosarului, Ksenia Karelina a intrat în vizorul regimului de la Moscova după ce a donat 51,80 dolari către Razom, un ONG care oferă asistență materială ucrainenilor. Autoritățile ruse susțin că acești bani au permis achiziționarea de echipamente militare pentru forțele armate ucrainene.

Condamnarea inițială a stârnit furie la Washington, care a denunțat „cruzimea” sentinței. SUA suspectează regimul de la Moscova că arestează în mod deliberat cetățeni străini pentru a-i folosi ca monedă de schimb pentru spioni ruși arestați în străinătate.

Recomandări

Primul tren nou cumpărat de România în ultimii 20 de ani s-a stricat a doua zi după inaugurare

Cazul Kseniei Karelina nu este unul izolat. Din februarie 2022, autoritățile ruse și-au înmulțit arestările și condamnările din motive legate adesea, direct sau indirect, de contestarea așa-zisei „operațiuni militare speciale” din Ucraina.

Mii de ruși au fost sancționați, amenințați sau închiși pentru critici la adresa războiului. Această campanie de represiune afectează atât activiștii, cât și cetățenii de rând.

Înăsprirea legislației, prin adoptarea unor noi legi privind „știrile false”, „extremismul” sau „trădarea”, a oferit un cadru legal pentru acest val represiv. Cazul Kseniei Karelina este un exemplu grăitor în acest sens, deoarece în Rusia de astăzi chiar și o donație umanitară modestă se poate transforma într-o „crimă de stat”.

Urmărește-ne pe Google News