G.G. a fost adus de o ambulanță la Camera de Gardă a Spitalului Obregia în data de 12.08.2017. Confuz, psihotic, nu avea niciun act de identitate și nici nu știa să spună cum îl cheamă, câți ani are sau unde locuiește. 

„De unde a fost adus?”, „Din stradă?”, a insistat asistentul social al instituției. Într-un final, G.G. a declarat „un nume probabil”.

„Pacientul a fost internat în cadrul Spitalului Clinic de Psihiatrie Prof. Dr. Alexandru Obregia ca persoană necunoscută, fără documente de identitate. În această situație, pacienții sunt examinați de medicul specialist psihiatru, diagnosticați cu o tulburare psihică potrivit Manualului Internațional de Clasificare a Maladiilor (ICD10) și internați conform prevederilor Legii sănătății mintale și protecției persoanelor cu tulburări psihice nr. 487/2002, republicată. Ei primesc tratamentul prevăzut în Protocoalele Terapeutice în vigoare în funcție de patologia specifică”, transmite conducerea Spitalului Obregia la solicitarea ziarului. 

Spitalul, practic, e nevoit să mențină astfel de pacienți cel puțin până în momentul în care aceștia primesc o identitate. În lipsa unui nume și a unui CNP, pacienții nu pot fi externați și nici nu pot semna vreun act care să aibă valoare legală. 

Durata medie a spitalizării pentru pacienții cronici, în primele 9 luni ale lui 2020, a fost de 118 zile.

O perioadă foarte lungă, recunoaște și managerul, dr. Andrian Țîbîrnă: „Problema o reprezintă traseul și durata traseului, perioada, fiindcă e un pacient internat într-un spital, el trebuia să fie preluat de autoritățile statului, găzduit într-un astfel de centru și acolo trebuia să se ocupe, de fapt, de formalitățile lui pentru a dobândi un CNP”.

Identificarea

Pentru obținerea unei identități, procedura prevede ca pacientului să i se facă fotografii și se întocmește un dosar cu semnalmentele lui. Dosarul se trimite la secția de poliție de pe raza sectorului în care se află unitatea sanitară. 

Poliția Sectorului 4 este cea care s-a ocupat de identificarea lui G.G. Serviciul de investigații criminale l-a căutat în baza de date, dar pentru că nu a găsit nicio potrivire, poliția s-a dus la spital și i-a luat amprentele. Tot nimic.  

În căutarea rudelor

În demersul de identificare a lui G.G., bărbatului i s-a cerut să spună de unde provine. El a indicat o anumită localitate, iar polițiștii i-au identificat o posibilă familie. Când rudele respective au fost aduse la București pentru recunoaștere, acestea au spus că nu-l cunosc pe G.G.

„Au adus niște rude care semănau fizic cu el, dar au spus că nu-l cunosc”, a declarat pentru Libertatea un angajat al spitalului.

În cele din urmă, pentru că s-au epuizat toate pistele și pacientul nu a fost identificat, cazul a ajuns în instanță. Acolo, judecătorii au cerut o expertiză de la Institutul Național de Medicină Legală Mina Minovici, pentru identificarea persoanei. 

Este vorba despre o expertiză medico-legală antropologică, pentru stabilirea vârstei și sexului persoanei fără identitate. În același timp, este notificată și Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC), precum și Direcția Generală de Evidență a Persoanelor, pentru întreprinderea demersurilor necesare înregistrării tardive a nașterii.

Teoretic, odată ajunsă în instanță, procedura pentru identificarea persoanei durează între 6 și 12 luni, dar în practică se depășește acest termen.

În final, se alege un nume, de obicei, cel zis de pacienți, se face „înregistrarea tardivă” și se eliberează certificat de naștere, apoi o carte de identitate provizorie, cu domiciliul la spital sau lipsă domiciliu.

Practic, pacientul are din nou sau pentru prima dată o identitate.

DGASPC Sector 4 nu l-a putut primi pe G.G.

După ce pacientul este stabilizat pe tratament, DGASPC ar putea să preia cazul, internarea nemaifiind justificată.

O perioadă e un pacient, apoi devine o persoană, un om obișnuit.

Manager Spitalul Obregia:

În cazul pacientului G.G., reprezentanții Spitalului Obregia au trimis o cerere către DGASPC Sector 4, prin care au solicitat găsirea unui cămin. 

A fost una dintre cele 27 de astfel de solicitări trimise în perioada 2019-2021. 

În cele mai multe cazuri, a fost vorba despre persoane care nu pot avea grijă de ele și trebuie să fie instituționalizate, explică reprezentanții spitalului. Dintre cele 27 de cazuri, trei pacienți au rămas în continuare internați la Obregia.

„Aceste persoane nu au fost încă preluate, deoarece în subordinea DGASPC Sector 4 nu există centre rezidențiale pentru persoanele adulte diagnosticate cu afecțiuni neuropsihiatrice”, au răspuns reprezentanții DGASPC Sector 4, la solicitarea ziarului din luna iulie 2021. 

După patru ani a ajuns într-un centru al unui ONG

Nevoia reală rămâne necunoscută atât pentru instituțiile statului, cât și pentru ONG-urile din domeniu. Cazuri precum cel al lui G.G. arată că sistemul este depășit.

„DGASPC Sector 4 are o convenție de colaborare cu o asociație și a achiziționat servicii sociale” pentru o parte dintre cazurile care sunt direcționate către ei de la Obregia, mai explică aceștia. 

O astfel de asociație este Estuar, care de 28 de ani oferă servicii în domeniul sănătății mintale. În prezent, Estuar are chiar pe raza sectorului 4, două locații protejate, cu șase locuri, dintre care până în luna septembrie 2021 patru erau ocupate. G.G. nu a ajuns însă la Estuar. 

„Astfel de situații pot fi evitate, iar pacienții necunoscuți să nu mai fie nevoiți să petreacă mult timp internați. Instituțiile implicate să răspundă cu celeritate, iar DGASPC-ul să preia pacientul într-un centru rezidențial”, declară reprezentanții Spitalului Obregia. 

O altă asociație este Sf. Toma, unde a și ajuns G.G., după patru ani petrecuți la „Obregia”. Asociației Sf. Toma este o instituție din județul Prahova cu care DGASPC Sector 4 colaborează de mai mulți ani. 

Libertatea a contactat Asociația Sf. Toma, însă reprezentanții acesteia nu au dorit să comenteze subiectul. 

„A fost chiar copilul nimănui, copilul străzii, de aceea a și durat atât, până i s-a dat un nume, un CNP”, declară pentru Libertatea o sursă din interiorul DGASPC. 

„La noi l-au adus cu o problemă psihiatrică, dar în momentul în care ne aduci un necunoscut de pe stradă nouă ne e foarte greu să îl externăm. Vă dați seama… Iau un om al străzii și îi dau drumul înapoi în stradă, deci viața lui este compromisă în continuare”, mai spune Tîbîrnă. 

Foto: Agerpres

Urmărește-ne pe Google News