Aproape trei mii de secretari generali de primării se regăsesc în tot atâtea localități din țara noastră, dintre care 104 sunt administrații de municipii.

Cei mai importanți funcționari, eterni pe pozițiile lor, asta pentru că secretarii generali din administrațiile locale ies la pensie din funcție sau își pierd pozițiile doar dacă sunt condamnați, se găsesc în cele cele 41 municipii reședință de județ și în cele șase primării de sector și cea generală din București.

Unii dintre aceștia sunt intermediarii prin care se comit faptele de mare corupție din administrațiile locale. De exemplu, Toma Șutru, secretarul general de la Sectorul 2, a primit o șpagă de două milioane de euro de la Cristi Borcea pentru a facilita o retrocedare. În schimb, primarul Nicolae Onțanu a luat “doar” un milion din șpagă, conform Direcției Naționale Anticorupție.

Reamintim că “Libertatea” încearcă să atragă atenția că administrația publică locală are nevoie de o reformă și în rândul funcționarilor publici odată cu alegerile de duminică. Asta pentru că funcționarii cu poziții de conducere sunt uneori mai influenți ca primarii și nu pot fi înlocuiți. Asta pentru că Agenția Națională a Funcționarilor Publici (ANFP) sancționează foarte rar cu măsuri grave – pierderea statului de funcționar -, iar Agenția Națională pentru Integritate (ANI) nu are timp pentru această categorie de funcționari, fiind ocupată cu parlamentari, miniștri și primari.

UPDATE: PRECIZĂRI Agenția Națională a Funcționarilor Publici

În urma materialului publicat astăzi, ANFP a ținut să facă unele precizări. Reprezentanții instituției au explicat că funcționarii publici sunt sancționați de comisiile de disciplină din fiecare unitate teritorială și nu membri ai ANFP.
Art. 77 alin. (1) şi art. 79 alin. (1) din Legea nr.188/1999 republicată, cu modificările şi completările ulterioare definesc răspunderea disciplinară a funcţionarilor publici şi stabilesc constituirea comisiei de disciplină pentru analizarea faptelor sesizate ca abateri disciplinare.

Prin H.G. nr. 1344/2007 privind normele de organizare şi funcţionare a comisiilor de disciplină, cu modificările şi completările ulterioare, sunt reglementate normele privind modul de constituire, organizare, funcţionare, componenţa, atribuţiile, modul de sesizare, termenul maxim în care poate fi sesizată o faptă ca abatere disciplinară, şi procedura de lucru ale comisiilor de disciplină, care au competenţa de a analiza faptele funcţionarilor publici sesizate ca abateri disciplinare şi de a propune modul de soluţionare, prin individualizarea sancţiunii disciplinare aplicabile sau clasarea sesizării, după caz.

Având în vedere dispoziţiile legale mai sus invocate, singurul organism care are competenţa de a analiza faptele secretarilor din unitățile administrativ teritoriale sesizate ca abateri disciplinare şi de a propune modul de soluţionare, prin individualizarea sancţiunii disciplinare aplicabile sau clasarea sesizării, după caz, este comisia de disciplină constituită diferențiat prin raportare la tipul funcției publice deținute conform H.G. nr. 1344/2007, cu modificările şi completările ulterioare, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici neputându-se substitui comisiei de disciplină.

Potrivit art. 78 din Legea nr.188/1999 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sancţiunile disciplinare sunt aplicate de către persoana care are competenţă legală de numire în funcţia publică, la propunerea comisiei de disciplină, în situaţia prezentată fiind vorba despre conducătorul autorităţii publice.

Astfel, Agenția Națională a Funcționarilor Publici nu aplică sancțiuni disciplinare secretarilor unităților administrativ teritoriale, rolul Agenției fiind de a elabora raportul anual cu privire la managementul funcției publice și al funcționarilor publici conform art. 22 din Legea nr. 7/2004, cu modificările și completările ulterioare, în care sunt cuprinse date statistice privind activitatea comisiilor de disciplină.

 

Citește și: 

Femeia din spatele lui Vanghelie

Printre acești super-funcționari este și Cristina Feurdean (născută în 1969). Aceasta este din anul 1999 în această funcție la primăria din Sectorul 5, socotit și sectorul lui Marian Vanghelie (foto), fostul și actual candidat la șefia administrației locale. În anul 2000, edilul celebru pentru greșelile gramaticale a fost ales primar și de atunci cei doi au format o echipă indestructibilă la conducerea municipalității.

Reamintim că Marian Vanghelie a fost trimis în judecată anul trecut pentru că ar fi primit o mită, estimată de procurori la 90 de milioane de euro, de la omul de afaceri Marin Dumitru. Mai exact, primarul primea un procent de 20% din toate contractele firmelor lui Dumitru cu municipalitatea condusă de “Primarul care este”.

Cristina Feurdean nu a ieșit prea mult în evidență, deși conform fișei postului prin biroul său au trecut mai toate deciziile lui Marian Vanghelie și hotărârile consilierilor locali. Fire discretă, Cristina Feurdean nu a evitat să plece, în 2007, într-o vacanță în Statele Unite, la Miami, într-o vizită de documentare a consilierilor locali PSD pe plajele din Florida. Acesta a fost singurul scandal în care a fost implicată secretarul general din Sectorul 5.

Conform declarațiilor de avere, depuse pentru anii 2007-2014, deși are doi copii, Cristina Feurdean susține că își întreține familia singură cu sume care care se apropie de ajutorul de șomaj.

O avere frumușică

Cristina Feurdean

În momentul când a urcat pe scaunul de secretar general al Capitalei, Cristina Feurdean nu avea decât un apartament în București și un autoturism marca Dacia.

În 2001, secretarul general al Sectorul 5 cumpără un apartament (73 mp) în București, iar în 2007 mai ia o micuță casă de locuit, tot în Capitală.

După patru ani, anul 2005, împreună cu soțul Dorin Feurdean, ia un teren de 5.360 metri pătrați în comuna Posești, din Prahova. În anul următor, cei doi soți mai achiziționează 5.898 mp în aceeași localitate. În 2007, deschide două conturi în care se găseau 14.750 de euro. Mai deține în numerar 50.000 de euro. Aceasta mai declară că a acordat un împrumut în nume personal de 25.000 de euro.
Datoriile sale atingeau 128.950 de euro și toate erau la BCR.

Patru oi negre între sutele de primari

ANI este instituția care ar trebui să verifice averea lui Feurdean și celorlalți 103 secretari generali din municipiile din țara noastră. În realitate, din 2012, data ultimelor alegeri, doar doi secretari general de mari municipii au fost găsiți în incompatibilitate de către ANI. Este vorba despre Tudor Toma, de la Primăria Generală a Capitalei, și Ioan Cojocari, de la municipalitatea din Timișoara. Deși ANI i-a găsit pe cei doi incompatibili, niciunul dintre aceștia nu a fost demis. Mai mult, aceștia au contestat deciziile agenției de integritate.

Ba chiar Ioan Cojocari se află și acum în funcție și se gândește la pensionarea din aceasta poziție. În schimb, în această primăvară Tudor Toma a ales să-și dea demisia din motive pe care nu a vrut să le explice. Pe lângă cei doi, ANI a mai găsit cu nereguli în ultimii doi ani alți doi secretari generali de primării din orășelele Topoloveni, județul Argeș, și Babadag, județul Tulcea și zece super-funcționari din comune. Asta în condițiile în care în România sunt aproape 3.000 de localități, comune, orașe și municipii, deci tot atâția secretari generali de primării.

Conform legislației, ANI trebuie să-i controleze pe acești funcționari eterni măcar o dată pe perioada mandatului de secretar general sau în maximum trei ani de la eliberarea din funcție, așa cum ne-au precizat reprezentanții instituției.

Familia Feurdean se întreține cu mărunțiș

2007. În acest an a strâns suma de 39.750 de euro din venituri de 43.000 de euro, rezultă că și-a întreținut familia cu doi copii cu doar 3.250 de euro.
2008. În anul următor, Feurdean plătit rate la bănci și a împrumutat rude cu 72.000 de euro. În schimb, veniturile familiei, au fost 46.000 de euro la care se mai adaugă 30.000 de euro scoși din bancă. Rezultă că a cheltuit doar 4.000 de euro.
2013. Plătește un împrumut personal de 10.000 de euro și 21.000 de euro venituri. Rezultă că a cheltuit 11.000 de euro
2014. În ultimii ani, a început să-i meargă tot mai bine. În baza ultimei declarații de avere, femeia are în conturi 55.000 de euro și mai are împrumuturi acordate de 85.000 de euro. Secretarul general al primăriei deține mai și două apartamente și două terenuri în Prahova.

Agenția Națională a Funcționarilor Publici face angajările și acordă doar mustrări

Asociația pentru consolidarea democrației și protejarea drepturilor omului – PRO-DROM ne-a transmis că derapajele funcționarilor publici pot fi limitate încă de la numire pentru că această instituție este cea care teoretic face angajarea secretarilor generali din primării. “Recrutarea, numirea, suspendarea, modificarea, încetarea raporturilor de serviciu şi regimul disciplinar ale secretarului unităţii administrativ-teritoriale se fac în conformitate cu prevederile legislaţiei privind funcţia publică şi funcţionarii publici”, ne-au transmis reprezentanții asociației.

În realitate, ANFP sancționează doar cu mustrări, așa cum reiese chiar din informațiile puse la dispoziție de această instituție. Astfel, la nivelul anului 2013, s-au aplicat 291 de sancțiuni disciplinare, dintre care 143 au fost mustrări scrise, 138 sunt măsuri mai grave, printre care diminuarea salariului pe o perioadă de câteva luni. Această agenție primește anual aproape 2.000 de sesizări. Cam unul din patru funcționari publici care sunt reclamați la ANFP sunt și sancționați.

Aproape 2.000 de sesizări primește anual această agenție. Cam unul din patru funcționari publici care sunt reclamați la ANFP sunt și sancționați de această instituție.

Neregulile depistate de inspectorii ANFP în activitatea funcționarilor se referă la:
– neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu în termenele stabilite;
– respectarea programului de lucru;
– respectarea prevederilor legale cu privire la îndatoriri, incompatibilităţi, conflicte de interese şi interdicţii stabilite prin lege funcţionarilor publici;
– conformarea faţă de dispoziţiile primite de la şefii ierarhici superiori;

Doar după aplicarea în mod repetat a unor astfel de sancțiuni, un funcționar public își poate pierde slujba, ni s-a mai precizat de către reprezentanții Asociația pentru consolidarea democrației și protejarea drepturilor omului – PRO-DROM.

Citește și:

 
 

Urmărește-ne pe Google News