Metropola cu 11 milioane de oameni fost practic închisă de autoritățile chineze, joi dimineață, în încercarea de a izola coronavirusul care a făcut deja 17 victime și care s-a extins în mai multe orașe din China.
Autoritățile au suspendat autobuzele, trenurile, metrourile, feriboturile și avioanele.
Un grup de români, membri ai Filarmonicii Banatului, au fost recent în Wuhan. Toți sunt acum sub observație medicală.
Amalia Șerban, director de sănătate publică în Ministerul Sănătății: ”Știm despre sosirea lor în țară. Au fos tpentru 40 de zile în China. la începutul turneului au fost și la Wuhan, dar înainte să înceapă înainte de epidemie, pe 5-8 decembrie. Riscul este mic și persoanele nu prezintă simptomatologie respiratorie. Cel mai indicat este ca persoanele să stea acasă încă vreo câteva zile”.
”Termoscannerele din aeroporturi au fost propunerea specialiștilor la grupul de ieri. În perioada următoare vom pune la dispoziția aeroporturilor aceste scannere. În acest moment nu este urgență majoră pentru că nu avem zboruri directe cu China”.
”De ieri au fost trimiși niște fluturași pentr toți călătorii care se întorc în care se spune ce să facă dacă au simptomatologie. Să sune medicul de familie, mască pe nas și figură și să meargă la un spital”.
Ioan Gârboni, directorul Filarmonicii din Timișoara: ”Filarmonica Banatul a avut un turneu în China și primul concert a fost la Wuhan pe 3 decembrie, deci a trevut o lună și jumătate. Vă spun ca să mai scap puțin din zvonistica asta. Pe 2 ianuarie a mai fost tranzitat aeroportul pentru o scurtă perioadă. Nu au fost opriți la vamă, nici la Frankfurt. Le-am trimis colegilor un mesaj prin care i-am trimis la medicina muncii unde a fost și un virusolog. Mai sunt colegi din Arad, Cluj, Constanța, Brașov”
”Perioada de incubație a trecut chiar dacă luăm în considerare data de 2 ianuarie”.
”Termoscannerele sunt în aeroporturile din China. Doar orașul este izolat, nu și aeroportul. Poate a fost puțin paranoia prin măsurile luate, dar vreau să fiu sigur că am făcut tot ce trebuie. Colegii mei sunt sănătoși”.
Mai mulți hairstiliști au fost angajați la Ministerul Culturii, cu salarii uriașe!
Ce fac ei acolo și care este explicația pentru această situație, aflați chiar de la ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu: ”După cum știți foarte bine, premierul a decis interzicerea detașărilor. Aici trebuie început cu perioada, august 2017-martie 2019, când a fost detașat un departament la Ministerul Culturii care fusese format la Secretariatul General al Guvernului, el fiind detașat gata asamblat, pentru a gestiona banii pentru Centenar. În martie 2019 s-a evaporat departamentul, cei de la Curtea de Conturi nu i-au mai găsit. Oamenii fiind detașați din privat a fost greu să-i găsim să dea detalii cum au fost cheltuiți cei 140 de milioane de lei.”
”Departamentul avea 21 de posturi pe care s-au rulat 53 de detașați acceptați prin serviciul resurse umane al Ministerului Culturii, care punea viza de specialitate. Ar trebui întrebată persoana care conducea servicul resurse umane de ce le-a dat viza. Inima îmi dă ghes să fac public numele unor persoane, unele lucrează și acum în minister, dar sunt date confidențiale”.
”Dânșii au făcut o selecție, iar detațările din privat nu știu pe ce criterii s-au făcut, probabil trebuiau să coafeze pe cineva. Și eu sunt la fel de intrigat. Din păcate, titlurile din presă lasă impresia că ar fi o legătură cu actuala conducere a ministerului.”
”Am propus organigrama pentru anul în curs și un nou ministru vrea să impună un anumit stil de a organiza ministerul. Aparatul trebuia eficientizat și de fiecare dată când vrei să schimbi ceva, apare rezistența sistemului, iar oamenii încearcă prin diverse metode de descurajare a ministrului. Probabil organigrama nemulțumește persoane din sindicat care ar pierde niște funcții. Sunt cam mulți șefi în minister la 154 de angajați.”
O bancă din România a fost amendată de Consiliul pentru Discriminare pentru că a refuzat să deschidă un cont unui nevăzător.
Csaba Asztalos, președintele CNCD: ”Un nevăzător care a dorit să-și deschidă un cont și a fost condiționat de prezentarea la notar pentru împuternicire. Am mai avut situații similare și am și câștigat în instanță care a spus că băncile trebuie să adapteze aceste servicii deoarece aceste persoane au capacitate de exercițiu deplină”.
”Sunt funcționari bancari care pot citi contractul, în alte state există și varianta redactării contractului în limbaj Braille.”
”Aceste persoane au dreptul să le fie adaptate serviciile, inclusiv cele bancare și putem face acest lucru astfel încât să asigurăm și prudența bancară și nici să limităm capacitatea de exercițiu a unei persoane. Băncile fac referire la norme de prudență bancară și nu au norme de gestionare a acestor situații. Nu vorbim de rea credință, ci mai mult de necunoaștere”.
”Persoanele nevăzătoare să solicite respectarea drepturilor lor și pot recurge la plângeri dacă le sunt încălcate drepturile. Se pot adresa și CNCD dar eu cred în prevenție și cred că băncile ar trebui să facă un pas în acest sens.”
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro