15 ani de când România a devenit membră UE. Mesajul transmis de președintele Iohannis

Integrarea României ca membră a Uniunii Europeane, în 1 ianuarie 2007, a reprezentat unul dintre principalele obiective de politică externă ale statului român după 1990.

Procesul de aderare a început la 1 februarie 1993, cu prilejul semnării Acordului european instituind o asociere între Comunităţile Europene şi statele membre ale acestora, pe de o parte, şi România, pe de altă parte. Acordul recunoştea obiectivul României de a deveni stat membru al Uniunii Europene şi prevedea asistenţă financiară şi tehnică din partea acesteia.

În mesajul transmis în ziua de Anul Nou, președintele Iohannis afirmă că aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană este „un moment-cheie în construcţia României europene de astăzi”.

„Aderarea la UE ne-a ancorat în spaţiul european de democraţie şi valori, un ideal care a devenit realitate prin sacrificiul suprem al celor care au luptat în Decembrie 1989. În acel moment crucial al istoriei noastre, românii au cerut la unison libertate, drepturi fundamentale, domnia legii şi democraţie. Dobândirea statutului de membru al Uniunii Europene a concretizat un parcurs ales de cetăţeni în mod asumat şi fără ezitare. Drumul european rămâne în mod legitim singura opţiune de prosperitate, stabilitate şi dezvoltare pe termen lung a României”, a transmis Klaus Iohannis

Recomandări

Mircea Geoană, interviu integral la 55 de întrebări – powered by Libertatea: „România este, în continuare, un loc în care șmecherii par să se descurce mai bine”

Președinele Iohannis a mai precizat că „beneficiile aduse cetăţenilor şi societăţii noastre sunt concrete şi înseamnă îmbunătăţirea vieţii de zi cu zi”.

Șeful statului a amintit și de „o dovadă concretă a dimensiunii umane a principiului solidarităţii, când celelalte state membre au răspuns prompt apelului autorităţilor române pentru sprijin medical şi cu produse farmaceutice” pentru a face față ultimului val COVID.

Momentul aniversar de astăzi ne oferă, dincolo de radiografia semnificaţiei aderării la Uniunea Europeană şi a câştigurilor incontestabile pe care statutul de membru le-a adus cu sine pentru cetăţenii români, şi oportunitatea unei proiecţii asupra viitorului, asupra a ceea ce ne dorim să reprezinte Uniunea pe care o pregătim pentru generaţiile viitoare.

Klaus Iohannis:

În final, Iohannis a mai transmis că este „fundamental să conştientizăm că apartenenţa României la Uniunea Europeană nu este „un dat”, ci se construieşte prin solidaritate, responsabilitate, puterea consensului, respectul pentru ceilalţi, dorinţa fermă de a prezerva unitatea şi coeziunea în formularea răspunsurilor la provocările viitoare”.

Care a fost „cel mai important câștig” al aderării României la UE

Un mesaj la 15 ani de la aderarea la UE a fost transmis și de premierul Nicolae Ciucă, potrivit Hotnews.

”Măsura succesului aderării noastre la UE este confirmată atât de menținerea unui sprijin larg al cetățenilor români pentru Uniune, cât și de bunăstarea adusă în cei 15 ani de apartenență la Uniune. Produsul Intern Brut al României s-a triplat, după aderarea la UE (2006 – 342,7 miliarde lei, 2021 – 1.190 miliarde lei), iar PIB -ul pe cap de locuitor a devenit de aproape patru ori mai mare (2006 – 16.170 lei, 2021 – 61.368 lei)”, a spus Ciucă.

Recomandări

Autostrada peste Carpați care ar putea fi scoasă integral la licitație în 2024. Drumul montan de mare viteză, proiectat să fie inaugurat în 5 ani

De asemenea, premierul a punctat că expertiza și finanțarea europene şi-au pus amprenta în aproape toate domeniile economice.

Totodată, Ciucă a vorbit despre care a fost „poate cel mai important câștig” al aderării României la UE. „A fost acela al liberei circulații pentru oameni, bunuri și servicii. Milioane de români lucrează, învață ori își petrec vacanțele în alte țări din Uniunea Europeană, a spus el.

„Majoritatea exporturilor românești sunt în state membre UE. Piața Unică Europeană este deschisă antreprenorilor români, care beneficiază de acces liber și sprijin acordat prin finanțările europene”, iar „tinerii români participă intens în schimburile universitare finanțate prin programele Erasmus”, a afirmat Ciucă.

Ministrul Afacerilor Externe: Impactul pozitiv al Uniunii în viaţa de zi cu zi a românilor rămâne unul major

Și Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a transmis sâmbătă, cu ocazia împlinirii a 15 ani de la aderarea României la UE, că impactul pozitiv al Uniunii în viaţa de zi cu zi a românilor rămâne unul major, notează Agerpres.

Impactul pozitiv al Uniunii este „perceptibil fie în mod direct, prin proiectele pe care România le implementează cu finanţare europeană sau prin exerciţiul nemijlocit al libertăţilor europene, fie indirect, prin conectarea europeană şi modernizarea societăţii şi economiei româneşti ca urmare a participării noastre la procesele europene”, afirmă ministrul Afacerilor Externe.

Recomandări

Live Text | Alegeri SUA 2024. Cursa între Kamala Harris și Donald Trump va fi decisă de șapte state-cheie. S-au deschis secțiile în Georgia, Michigan și Pennsylvania, care ar putea înclina balanța

El consideră că ultima dovadă a importanţei unităţii şi solidarităţii europene, precum şi a apartenenţei României la UE, a apărut în contextul gestionarii pandemiei de COVID-19.

„Coordonarea şi acţiunea comună în plan european au făcut, de asemenea, posibile, soluţii în beneficiul tuturor statelor membre, inclusiv al României, pentru diminuarea efectelor negative pe care pandemia le-a generat în funcţionarea pieţei interne şi a aprovizionării cu bunuri, în asigurarea liberei circulaţii şi, nu în ultimul rând, în facilitatea accesului la vaccinuri, medicamente şi echipamente medicale”, se arată în mesajul premierului.

Aurescu subliniază că România a răspuns, la rândul său, cu solidaritate şi cu implicare activă în gestiunea crizei, totodată implicându-se activ în reflecţia privind modalităţile prin care putem consolida rezilienţa Uniunii în etapa post-criză.

„România trebuie să îşi aducă contribuţia nu doar la întărirea acţiunii Uniunii în interior, ci şi în plan global – unul dintre obiectivele strategice agreate la cel mai înalt nivel al Uniunii”, mai spune Aurescu.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro