Potrivit Ministerului, cele 150 de milioane de euro cerute Comisiei Europene prin PNRR sunt pentru trei componente majore:
- reabilitarea/modernizarea/extinderea infrastructurii existente
- dezvoltarea laboratoarelor de analize de microbiologie specializate
- cumpărarea de echipamente pentru reducerea infecțiilor asociate asistenței medicale (IAAM).
Prima componentă majoră se referă la organizarea unor structuri pentru izolarea/gruparea și tratarea pacienților cu IAAM determinate de microorganisme MDR și cu infecții cu Clostridium difficile. În această categorie intră organizarea unor saloane cu un singur pat prevăzut cu grup sanitar propriu, reabilitarea/modernizarea blocurilor operatorii, dar și controlul microbiologic al aerului din blocurile operatorii și din unitățile de terapie intensivă.
A doua componentă majoră se referă la îmbunătățirea capacității și capabilității laboratoarelor de microbiologie, echipamente pentru identificare/testare a sensibilității la antibiotice pentru bacterii și fungi și la echipamente de determinare a sensibilității la antibiotice.
În a treia componentă majoră intră sisteme de decontaminare a aerului din încăperi, sisteme de dezinfecție suprafețe, sisteme de sterilizare echipamente protecție personal, sisteme de curățenie automate cu tehnici avansate, sisteme de ventilație de înaltă calitate pentru pacienții critici și sisteme de sterilizare bazate pe tehnologii moderne cu plasmă, UV etc.
„Lista de elemente (echipamente/investiții) nu este limitativă, ci orientativă”, precizează Ministerul.
Valoarea maximă nerambursabilă a finanțării alocate per proiect este de 6 milioane de Euro fără TVA, iar semnarea contractelor de finanțare cu cele minimum 25 de spitale este 24 februarie 2023. Potrivit Ministerului condus de Rafila, data limită de implementare a proiectelor este 2 mai 2024.
La ce secție de votare votezi duminică și cum poți vota dacă nu ești în localitatea de domiciliu pe 24 noiembrie la alegerile prezidențiale!