Marea grațiere a VIP-urilor cu infracțiuni anuale de 620 de milioane de euro. Ziua în care DNA poate fi învinsă

Curtea Constițională a României (CCR) va anunța  dacă funcționarii și politicienii în funcții publice trebuie să se mai teamă de Direcția Națională Anticorupție (DNA). Asta pentru că judecătorii CCR, nouă la număr, vor comunica pe 15 iunie decizia luată privind solicitarea Alinei Bica, fostul șef al Parchetul antimafie – DIICOT, Gheorghe Bunea Stancu (fostul președinte al Consiliului Județean Brăila), Nicușor Constantinescu (președintele suspendat al Consiliului Județean Constanța) de a declara neconstituțional abuzul în serviciu. Fapta se pedepsește cu închisoare de la doi la 15 ani.

Ca un amănunt amuzant, Elena Udrea a declarat într-o intervenție televizată săptămâna trecută, că prietena sa Alina Bica a fost cea care a scris paragrafele legate de infracțiune de abuz în funcție. Alina Bica, fost secretar de stat în Ministerul Justiției între 2009-2012, a participa la realizarea codului penal și al celui de procedură cu introducerea unei infracțiuni care avea mai apoi să o bage dup gratii.
Acum, trimisă în judecată în dosarele retrocedărilor frauduloase de sute de milioane de euro de la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, Alina Bică consideră că a scris vag un articol neconstițional în urmă cu șase ani.

Recomandări

Gabriel Resources a primit încă o sentință defavorabilă în România. Ce se întâmplă cu acțiunile sub sechestru ale companiei canadiene

Parlamentari, miniștri, primari, președinți de consilii județene, consilieri locali, dar și simpli funcționari care au fost condamnați doar pentru abuz în funcție sau sunt trimiși în judecată pentru această faptă ar urma să iasă din închisoare sau să scape de dosare. Conform informărilor DNA, 1.471 de persoane au fost trimise în judecată pentru că au comis această faptă. 569 dintre aceștia au fost deja condamnați, pentru restul procesele se află încă pe rol.

Legile analizate de CCR

Art. 297 din Codul Penal. Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.

Art 13 indice 2 al Legii 78. Infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și infracțiunea de abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, se pedepsește cu închisoare de la 3 la 15 ani.

Recomandări

Două ținte de mici dimensiuni, identificate în spațiul aerian de la Marea Neagră. Suspiciuni de război electronic împotriva României

Pro și contra

Avocatul Daniel Fenechiu este de părere ca CCR va admite excepțiile de neconstituționalitate. Pentru a-și argumenta opțiunea, acesta susține că  si spune ca, in urma unei asemenea decizii: „Există și posibilitatea, politică, ca obiecțiile să fie respinse însă în motivare CCR să traga un semnal de alarma asupra impreciziilor din text sau să interpreteze cât se poate de clar textul pe ipoteze și să spună când e și cand nu e abuz”.

Într-un interviu acordat pentru news.ro, Laura Codruța Kovesi, procurorul-șef DNA a spus că miza este pentru țară, nu doar pentru parchetul pe care îl reprezintă:

„Am să vă explic şi de ce: în acest moment, noi avem în investigare 3.200 de doare, care au ca obiect investigarea unor fapte de abuz în serviciu. Ce înseamnă acest lucru? 42% din activitatea DNA o reprezintă dosare care au ca obiect infracţiunea de abuz în serviciu”. Kovesi a mai precizat că prejudiciul din 2015 cauzat de faptele de abuz în serviciu este de 620 de milioane de euro.

Greșeală sau intenție

Un alt argument al celor vor ca abuzul în serviciu să nu mai fie o faptă penală și transformarea sa într-o sancțiune administrative stă în faptul că o greșeală poate trimite un funcționar după gratii. În schimb, Kovesi explică: „Procurorul trebuie să dovedească faptul că funcționarul a acționat cu intentie, și-a încălcat intenționat atribuțiile de serviciu, trebuie să stabilească ce atribuție a fost încălcată și de fiecare dată verificăm dacă ea era prevazută în fișa postului și o cunoștea”.

Recomandări

Prea bătrân pentru a-ți găsi un prieten în hipermarket

Opinia președintelui CCR

Augustin Zegrean, președintele CCR, a răspuns săptămâna trecută la întrebarea dacă abuzul în serviciu este definit clar astfel: „Citiți-o și vedeți dacă o înțelegeți, dacă nu o înțelegeți veniți să o explic”. Acesta a mai explicat în alte intervenții că în Europa  abuzul în serviciu mai este pedepsit cu închisoarea doar în 12 state. În restul țărilor se aplică sancțiuni administrative, interzicerea accesului în funcții publice și recuperea prejudiciului de la persoana în cauză. Acesta a mai spus că CCR își poate schimba o hotărâre, făcând referire la faptul că inclusiv el a decis, în 2010, că abuzul în serviciu este constituțional „Curtea poate să revină asupra unei decizii anterioare, poate să-și schimbe practica. Se întâmplă la orice curte din lume, pentru că dreptul nu zace, se dezvoltă, este în permanentă dezvoltare, trebuie adaptat la lume”, a precizat el.

Elena Udrea: ”Mă doare în cot!”

Printre cele de 1471 de persoane trimise în judecată pentru fapta de abuz în serviciu se află și Elena Udrea. Fostul ministru al Turismului și apoi al Dezvoltării ar fi comis această infracțiune în legătură cu organizarea evenimentului „Gala Bute”

„Eu cred că această faptă trebuie să fie scoasă din Codul Penal, abuzul în serviciu”, spunea Elena Udrea încă de la începutul anului. Între timp, trimisă în judecată sau cercetată și în alte dosare, fostul ministru spune că durerile de cap nu îi mai vin de la abuzul în funcție. “Eu am trei acuzaţii de luare de mită, pe mine mă doare în cot, personal, dacă aceasta faptă de abuz în serviciu rămâne aşa sau nu“, a declarat Udrea.

Bucuria lui Sorin Oprescu

Un alt beneficiar al unei eliminări a abuzul în serviciu dintre faptele penale este Sorin Oprescu. Acesta este trimis în judecată de DNA pentru se folosea de funcție pentru a cere firmelor anumite sume de bani în schimbul atribuirii contractelor publice, conform DNA. În funcție de hotârârea CCR, care poate cere refacerea tuturor dosarelor care conțin această faptă, Sorin Oprescu poate scăpa de acuzații sau își poate vedea cauza retrimisă la procuror pentru refacerea anchetei. Asta în condițiile în care în această anchetă o parte dintre inculpați și-au recunoscut deja faptele.

Vechiul vis al lui Hrebenciuc

Viorel Hrebenciuc, omul care trăgea șforile în PSD până în 2014, când a fost reținut și pus sub acuzare în dosarul retrocedărilor celor 42.000 de hectare de păduri către Gheorghe Paltin Sturza, este și el trimis în judecată pentru abuz în serviciu. Este vorba de cauza în care Laura Georgescu, șeful Consiliului Național al Audiovizualului, a depus eforturi pentru prelungirea licenței postului Giga TV, controlat de Gheorghe Ștefan.

Mai mult, Hrebenciuc a fost interceptat în dosarul retrocedărilor, când aranja cu senatorul Dan Șova să elimine abuzul în serviciu. “Și mai e legea 78. Boss, legea 78/2000, că aici aceeași chestie spune. Aia e lege făcută de Stoica în 2000, atunci am aprobat-o ca tâmpiții. Până acum câtiva ani, lumea nu o băga în seamă, nici procurorii nu se uitau la ea. Năstase a fost prima victimă a acestei legi”, a spus Viorel Hrebenciuc, conform stenogramelor DNA de la dosarul amintit.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro