Dosarul sclavilor din Argeș. Le-au furat opt ani din viață, dar ei pot fi liberi peste patru ani

Cei 38 de suspecți de sclavie din Argeș, care practicau la propriu robia oamenilor ținuți în lanțuri, se pot întoarce la îndeletnicirile lor și după mai puțin de cinci ani, chiar dacă faptele lor sunt cele mai apropiate de crimele împotriva umanității. Reamintim că mai multe familii din satul Gămăcești, comuna argeșeană Berevoești, au ținut 40 de tineri, inclusiv copii, în sclavie pe care îi puneau să muncească în case și la câmp. Victimele  erau sechestrate la o fermă din Berevoești și erau, cel mai des, răpite sau racolate cu promisiunea unui loc de muncă. Robia a fost practicată în Gămăcești în ultimii opt ani.

Poveștile cutremurătoare ale tinerilor torturați de traficanții de persoane din Berevoești

Pe scurt, sclavii erau obligați  să cerşească sau să muncească pentru câteva firimituri de pâine, iar cei care se împotriveau sau încercau să scape erau pedepsiţi prin metode demne de practicile evului mediu. Ancheta a mai scos la iveală  că sclavii erau bătuți cu biciul și cu cozi de lopeți sau cu furci, și opăriți cu apă fiartă, dar și faptul că ”stăpânii” lor îi ”specializaseră” în funcție de nevoile lor. Aseară, cei 38 de stăpâni de oameni așteptau decizia judecătorilor privind aresterea lor pentru 29 de zile.

Recomandări

Browserul Google Chrome valorează 20 de miliarde de dolari. Gigantul american ar putea fi forțat de justiție să îl vândă

Opinie: Sclavie neconstituțională

Codul Penal prevede pedepse pentru sclavie. Articolul 209 privind traficul şi exploatarea persoanelor vulnerabile sanționează sclavia astfel: “Punerea sau ţinerea unei persoane în stare de sclavie, precum şi traficul de sclavi se pedepsesc cu închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi”.

Specialiștii în Drept Penal susțin însă că este un articol care nu poate fi aplicat. Unul dintre aceștia este avocatul Ion Panaitescu, fost procuror militar. “Este un articol neconstituțional în opinia mea. Pentru că nu explică ce înseamnă sclavia. Sunt doar două rânduri de text”.

”Sclavii” erau specializați pe ”meserii”

Opinia sa a fost confirmată și de procurori care au mai lucrat în astfel de cazuri, anchetatorii preferând să ceară condamnarea stăpânilor de robi pentru trafic de persoane și nu pentru sclavie. În ultimii patru ani au mai fost două cazuri de sclavie, în județele Giurgiu și Galați, amândouă petrecute în mediul rural, la ferme sau stâne izolate.

Pedepse mici

Unul dintre acestea a fost descoperit în 2012, în Galați, când frații Enache au ținut în sclavie, la stâna din comuna Frumușița, mai multe persoane. Inclusiv persoane cu handicap erau tratate inuman. Pedeapsele primite de frații Enache au fost între șase și șapte ani. Sentințele au fost date pentru faptele de trafic de persoane și minori și nu pentru sclavie. Aceștia pot fi eliberați condiționat după ce execută patru ani și șase luni din sentințele primite.

Recomandări

Nicolae Ciucă, interviu integral la 55 de întrebări – powered by Libertatea: „Mă scoate din sărite șmecheria” | EXCLUSIV

“Sunt poate pedepse mici față de duritatea faptelor comise, dar nici nu poți spune că trebuie mai mult sau mai puțin în condițiile în care sclavia este greu de condamnat din cauza prevederii neclare din Codul Penal”, ne-a mai precizat Panaitescu.

Acesta ne-a mai precizat soluția sa pentru a se obține pedepse mari care să-i sperie pe cei care vor să fie stăpâni de sclavi. “Să spunem că o persoană care practică sclavia primește totuși pedeapsa de zece ani pentru această faptă. Însă, dacă procurorii au probe că faptele au fost infracțiuni continuate se poate ajunge la un concurs de fapte de până la 40 de ani ca pedeapsă cu închisoare. Din această sentință, condamnatul primește o treime. Astfel, la cei zece ani, se mai adaugă 13 ani și se poate ajunge la o pedeapsă importantă de 23 de ani”, ne-a precizat Panaitescu.

Argeșul nu este capitala ororilor! Topul județelor în care românii sunt traficați și exploatați ca în Evul Mediu

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro