ComenteazăRăspunderea penală a minorilor reprezintă un regim special care se aplică persoanelor sub 18 ani care au săvârșit fapte penale. În funcție de vârstă, minorilor li se aplică sau nu diverse sancțiuni.
Până la 14 ani
Sub această vârstă, copiii nu răspund penal şi nu sunt traşi la răspundere din punct de vedere penal. Nu există derogări de la această regulă, deoarece se consideră că, până la această vârstă, copilul nu are discernământ, nu are reprezentarea faptelor sale și nu poate distinge asupra consecințelor, explică avocata Alexandra Gabriela Velican. Prezumția lipsei de discernământ a minorilor sub 14 ani este absolută, ceea ce înseamnă că niciodată nu s-ar putea susține și proba că făptuitorul minor a avut totuși discernământ la momentul săvârșirii infracțiunii.
Minorii sub 14 ani nu răspund nici contravențional și nu pot fi sancționați cu prestarea unei activități în folosul comunității. Dar, în cazul în care faptele penale săvârșite de un minor au produs pagube materiale sau morale, se va antrena răspunderea civilă a părinților sau tutorelui copilului.
Între 14 și 16 ani
La aceste vârste, minorii vor răspunde numai dacă se dovedește că au acționat cu discernământ. În acest caz există încă prezumția lipsei de discernământ, încă aceasta este relativă, adică se poate proba contrariul. Dacă rezultă că un minor în vârstă de 15 ani, de exemplu, a avut discernământ, el va răspunde penal, conform regulilor specifice.
După 16 ani
De la această vârstă minorii răspund, ca regulă, presupunându-se că au avut discernământ. Sigur, lipsa discernământului poate fi oricând invocată și probată, ca și în cazul majorilor, în acest caz intervenind iresponsabilitatea – cauza de neimputabilitate care înlătură răspunderea penală.
Ce sancţiuni poate primi
Chiar și atunci când răspund penal, minorilor nu li se aplică aceleași sancțiuni ca în cazul majorilor. Minorii nu pot fi condamnați la pedeapsa cu închisoarea sau detențiunea pe viață, nici la amendă penală, ci vor fi supuși unor sancțiuni specifice.
Față de minorii care răspund penal se pot lua numai măsuri educative. De regulă, măsurile educative sunt neprivative de libertate, și anume: stagiul de formare civică, supravegherea, consemnarea la sfârșit de săptămâna sau asistarea zilnică. Aceste măsuri educative se dispun pe durate între 4 săptămâni și 6 luni și au drept scop reeducarea, responsabilizarea minorului și înțelegerea consecințelor legale și sociale ale faptelor sale.
Pe durată executării măsurilor educative, instanța poate impune minorului un anumit program și o serie de obligații, iar în caz de nerespectare, poate decide prelungirea duratei măsurii educative sau înlocuirea cu o măsură mai gravă.
Recidivează – îşi pierde libertatea
În anumite cazuri, când minorul a mai săvârșit anterior o infracțiune, nu și-a respectat obligațiile impuse sau când infracţiunea pe care a comis-o este de o gravitate ridicată, instanța aplică o măsură educativă privativă de libertate: internarea într-un centru educativ sau într-un centru de detenție, pe perioade cuprinse între 1 și 15 ani.
Citeşte şi Cel mai rau minor infractor are 12 ani