Medic român: Studenții francezi leneși își iau examenele pe bani, în România

Doctorul Mihai Simu spune că s-a întors de curând în România, din Franța, pentru că, în ciuda aparențelor și opiniilor generale,”nici câinii francezi nu umblă cu covrigi în coadă” și medicii români sunt mai prost tratați decât cei autohtoni, chiar dacă este adevărat faptul că sunt mai bune condițiile de lucru și veniturile obținute mai mari.

În scrisoarea trimisă redacției, doctorul Simu semnalează o problemă cu care s-a confruntat și anume aceea a proastei reputații pe care o are școala românească de medicină. Zvonurile potrivit cărora la Facultatea de Medicină studenții francezi pot lua examenele pe bani sunt extrem de răspândite în Franța, fapt ce-i afectează și pe medicii români care lucrează acolo. Pe lângă semnalarea problemei, Mihai Simu este de părere că deține și o posibilă rezolvare. Iată relatarea sa:

Studenții francezi leneși își iau examenele pe bani, în România

”Vreau să va aduc la cunoștință o stare de lucruri îngrijorătoare și periculoase în același timp. În Franța se vehiculează pe toate drumurile faptul că studenții francezi leneși, care nu reușesc să-și ia acolo examenele, se înscriu la Medicină în România, unde le pot cumpăra. Faptul a ajuns la o notorietate care depășește cercurile medicale.

Recomandări

Muncitori români întorși în țară după 15 ani, ca să construiască autostrăzi: „Ne plătește mai bine ca-n Italia”

În afară de implicațiile patriotice, asta afectează negativ toată comunitatea medicală românească, din Franța și din alte țări. Recent, am fost jigniți, împreună cu o colegă care postulase pentru un post la clinica unde deja lucram și eu. Directorul administrativ, persoană laică, deci administrator, nu medic, i-a spus colegei, în timpul interviului de angajare, că speră că ea să fie dintr-un alt aluat, fiindcă el a auzit că “medicii români sunt incompetenți și își cumpără diplomele”.

Nu știu cât de adevărat este zvonul. În opinia mea, are mari șanse, dat fiind că studenții francezi , care să nu uităm, de mai bine de 15 ani au privilegiul de-a face în România Medicină în limba lor, plătesc taxa de școlarizare și încep studiile direct, fără niciun examen de admitere. Ori, pentru studenții români, admiterea la Medicină înseamnă un efort de cel puțin 1 an, sau chiar mai mult.

Odată intrați, date fiind salariile mizerabile ale corpului universitar, este foarte posibil că unii colegi, cu sau fără masca meditațiilor la materia respectivă, să-și mai “întregească” veniturile vânzând note de trecere la examene. Administrația facultăților, mai probabil la curent cu situația, are tot interesul să închidă unul sau amândoi ochii, date fiind milioanele de Euro încasate pe plan național în fiecare an din taxele percepute de la studenții străini. Care, evident, dacă n-ar mai avea șansa promovării pe bani, n-ar mai veni în România, sau ar veni în număr mult mai redus. De ce să se mai rupă de familie și să facă școală la 2000 de km, la celălalt capăt de Europa, dacă exigențele ar fi egale cu cele de acasă ?

Recomandări

Dosarul Colectiv: Nicio șansă ca autoritățile să mai fie trase la răspundere penală pentru intervenția haotică din 30 octombrie 2015 sau pentru decesele din spitale

Care ar trebui să fie adevărata motivație a studenților străini pentru a face Medicina în România

Personal am avut naivitatea să cred mulți ani că motivele pentru care alegeau România erau altele :

1. O mult mai largă implicare practică. În Franța nu se mai fac disecții la Anatomie de mai bine de 40 de ani. Toată materia este studiată 99 % teoretic, studenții văd planșe, fotografii și filme despre disecții dar atît. În România, tradiția rămîne și studenții anilor 1 și 2 continuă să scoată fum pe urechi încercînd să înțeleagă disecind cum arată și cum funcționează organismul uman.

De asemenea, în România studenții sunt încurajați, ba chiar obligați la lucrările practice să examineze pacienți (asta mai ales din anul 3 încolo, cînd încep să fie studiate materiile clinice). În Franța, asta se întîmpla rar și doar cu acordul expres al pacienților, care au dreptul să refuze. În România, pacientul internat într-o clinică universitară nu are acest drept, e obligat să se lase examinați, la cererea asistenților (care sunt și medicii de salon), de către student. Nu tratați, nu diagnosticați, ci examinați. De obicei nimeni nu refuză, mai multe examinări însemnînd pentru orice pacient un interes mai mare pentru sănătatea lui.

Recomandări

Părinții celor doi tineri uciși de Vlad Pascu în accident și-au pierdut răbdarea. Tatăl Robertei Dragomir: „Dreptatea nu-i aici!”

2. Taxe mai mici de școlarizare comparative cu cele de acasă.

3. Prețuri mai mici la orice, cazare, masă, distracție, cumpărături.

4. Cum spuneam, posibilitatea de-a studia Medicină direct în limbă franceză. Asta după mine este o greșeală, orice țara are dreptul și obligația să-și promoveze limba proprie odată cu materiile predate în facultăți. Rezultatele studenților străini erau mai bune acum 20-30 de ani, când predarea pentru toată lumea se făcea doar în română și studenții străini erau obligați să urmeze un an pregătitor, înaintea anului întâi, destinat special învățării limbii române, cu specificul termenilor medicali.

5. Omologarea Europeană automată a diplomelor. Odată obținută, diplomă românească în Medicină este recunoscută în toată CE plus vreo 100 de alte țări. Unele din aceste țări își rezervă dreptul de-a impune verificări profesionale suplimentare. CE nu cere asemenea teste, cu condiția să vorbești limba,  cu diplomă Românească poți caută de lucru în orice țară comunitară.

Din câte știu, și corectați-mă dacă greșesc, posibilitatea de cumpărare a examenelor de către studenți români la Medicină a fost și este extrem de rară, pentru că mai totdeauna descoperită și sancționată. Dacă este totuși prezența, ar trebui anchetat, fiindcă implicațiile sunt dramatice! Cum să vinzi diplome medicale și să riști să produci pseudo-medici care să dispună ulterior de viață și sănătatea unor pacienți reali, ale unor oameni cu adevărat grav bonavi, nu pseudo,  sau adevărate victime ale unor urgențe ?!

Asta-i cea mai grea meserie din lume fraților, o specialitate medicală înseamnă un minimum de 11 ani de muncă în draci. Doar 11 numai dacă-ți iei toate examenele din prima și nu ratezi nimic. Deci dacă ești un bun învățăcel, “etudiant a la page” cum zic francezii, deci unul căruia nu îi scăpa nici o pagină neînvățata și ai intrat din prima încercare la Medicină, începi să-ți cîștigi pâinea că specialist independent către 30 de ani vârsta…Admitând c-ai început la 19.

(…)Deci formarea unui specialist în Medicină presupune un minimum de 11 ani și echivalentul a 10 limbi străine învățate bine (plus intepretarea corectă, folosirea corectă a termenilor, capacitataea de-a produce raționamente medicale, diagnostice și tratamente corecte, nu doar memorarea mecanică a 100 000 de termeni).

Și toate astea, de ce ? Pentru a minimaliză posibilitatea unei greșeli. În alte domenii, greșeli costisitoare pot însemna distrugerea unui agregat, transmiterea unei informații greșite care se traduce prin pierdere de timp și de bani. În Medicină, dacă o dai grav în bară, moare cineva. Și asta e o greșeală de nieiertat, fiindcă e ireversibilă.

Soluția – sistemul rusesc

(…)Personal, aș opta pentru o soluție ca cea a rușilor, care erau și aparent mai sunt, mult mai exigenți cu studenții străini decît cu ai lor. Și le răspund celor care protestează “Voi purtați etichetă noastră când plecați de-aici. Voi sunteți reclama facultății și a țării noastre. Pur și simplu nu ne putem permite să va putem permite să fiți altfel decât foarte buni !”

Intuiesc desigur geamătul colegilor universitari, “ce-i mai trebuie și lui asta, ți-ai găsit unde era Bayard-ul Medicinei Românești, în fond nici un francez n-o să practice aici, nu subminăm Medicina noastră, pe ai noștri îi frecam de le merg fulgii  6 ani de-a rândul, plus alți 5 de specializare…” Dar frați confrați, pierderea ar fi , sperăm VA fi, doar temporară. Stați și gânditi-vă, dacă se reintroduce anul pregătitor, tot voi veți fi pedagogii, plătiți de data asta pentru o muncă simplă. Și dacă nu se reintroduce, puteți ușor obține, dacă n-o fi existînd deja, un sistem organizat de meditație oficială. Sprijnit de autorități cu entuziasm, în fond reprezintă venituri impozabile, Dvs faceți bani, fiscul face bani, paraziții administrativi de 2 ori mai numeroși că noi,  pe care-i purtăm în spate de 100 de ani au și ei partea lor, toată lumea-i fericită.

Și cu cît ne merge vestea că Școală Românească de Medicină e serioasă și exigentă și produce doar doctori foarte buni, cu atît o să crească numărul studenților străini înscriși. De-o să se bată pe locuri, o să vedeți.

O să crească și sponsorizarile particulare, mulți bogătani actuali ar investi în Medicină, din interes sau chiar din pseudo-caritate, că să le scadă impozitele. Dar nu atîta timp cît ei personal trebuie să se trateze în străinătate, fiindcă  la banii lor, pot pretinde o calitate pe care aici o găsesc mai rar.

Ei și în momentul cînd de exemplu UMF Cluj va produce mai mult decît Dacia Pitești, anual, că venituri valutare, o să puteți să va dictați condițiile și salariile.

Și totul va fi bine, și iarnă va fi că vara…”, încheie medicul Mihai Simu scrisoarea.

Urmărește-ne pe Google News