Sclave pe plantațiile zilelor noastre. ”Fie faci sex, fie nu mai ai loc de muncă”

Citește și: 

• Bătute și violate de angajatori | Până la 7.500 de femei, majoritatea românce, trăiesc în condiții de sclavie în sudul Italiei
• Reacția MAE despre cazul româncelor bătute și violate de angajatori în Italia

Agricultura este foarte prosperă în regiunea siciliană Ragusa. Motivul? Mai mult de 5 mii de romance pe care le numin generic „căpşunare” lucrează în această parte a Italiei la muncile câmpului. Deşi munca pe câmp este onorabilă, detalii zguduitoare au ieşit la iveală cu privire la atitudinea patronilor italieni la adresa româncelor. Conform jurnaliştilor de la The Observer, româncele sunt la propriu sclave pe plantaţie. Italienii le muncesc pe câmp uneori şi 11 ore pe zi, le plătesc modest, iar noaptea le şantajeză să facă sex cu ei sub ameninţarea cu pierderea locului de muncă. Publicaţia britanică a intervievat zece românce care lucrează în provincia Ragusa, potrivit cărora, angajatorii italieni le ameninţă cu arma, le lovesc fizic,le oferă mâncare de pisici, le cazează în condiţii grele iar pe cele mai tinere şi frumoase le abuzează sexual.

“ Mai mult de jumătate dintre imigrante şunt presate să se culce cu cei cate le-au angajat”

Strigător la cer este că uneori bărbaţii româncelor le conving pe acestea să facă sex cu patronii pentru a nu-şi pierde locul de muncă. Conform statisticilor autoritaţilor italiene, numărul avorturilor oficiale şi neoficiale a crescut treptat în acea parte a Italiei de când româncele muncesc acolo. Italia  are organizaţii pentru apărarea drepturilor imigranţilor, una dintre le fiind “Proxyma Association”. Reprezentanţii acesteia vin cu o afirmaţie terifiantă: “ Mai mult de jumătate dintre imigrante şunt presate să se culce cu cei cate le-au angajat”. Este vorba ce cele mai tinere  şi atrăgătoare dintre femeile care muncesc la sere sau ferme  italiene.

Recomandări

Mizele curtării lui Nicușor Dan. Pleiadă de prezidențiabili care bagă capul în poză – Analiză

Carabinierii şi jandarmeria italiană cunosc situaţia

Potrivit The Observer, autorităţile italiene cunosc situaţia dar nu au dovezi palpabile pentru că femeile se tem să depună plângere pentru a nu-şi perde serviciul.  Un venit lunar, fie el şi modest, cântăreşte mai mult decât propria demnitate pentru româncele care au părăsit ţara natală împinse de lipsuri şi neajunsuri. Se pare că cele mai multe dintre imigrantele de pe plantaţiile italienilor provin din zona Moldovei.

Psihologia stăpânului de sclave

Dacă  în USA poţi fi acuzat de hărţuire sexuală doar dacă faci  o remarcă sexistă sau te uiti mai atent la  fundul cuiva, în cazul acesta din Italia întâlnim cealaltă extremă. Este vorba de împâmântenirea convingerii că moşierii italieni au drepturi totale asupra celor din ograda lor. Este ca în Evul Mediu  atunci când exista ceea ce se numeşte “Ius Primae Noctis” . Se traduce “Prima Noapte” şi reprezenta dreptul boierilor şi stăpânilor de sclavi de a avea întâietate asupra virginităţii femeilor pe care le stăpâneau. Cu alte cuvinte, în noaptea căsătoriei, femeia era obligată să facă sex cu stăpânul de sclavi şi abia de atunci încolo cu bărbatul ei. Cazul concret din Italia este  o variantă modernă a acestei practici medievale, cu mici ajustări de faţadă. Angajatorii italieni nu le violau pe angajate folosind forţa ci le dădeau de înţeles că le vor concedia dacă nu se culcă cu ei de bunăvoie. Acest şantaj e foarte greu de dovedit în faţa justiţiei. Astfel, italienii simţeau că au acoperire şi în faţa legii unde ar fi putut motiva că femeile au consimţit să facă sex cu ei. Acestor italieni, faptul că au moşii întinse, bani şi putere, le dă convingerea că femeile sărace dispuse să facă aproape orice pentru un ban sunt la discreţia lor iar această convingere trezeşte instinctul sexual aproape barbar şi sălbatic din nucleul amigdalian din creier, prin care ei îşi manifestă dominaţa. Aşa fac si masculii celor mai multe specii de animale. Cu alte cuvinte, boierii italieni nu făceau decăt să îşi marcheze teritoriul nefiind în stare nici măcar acum în luna martie, dedicată femeilor, să se poarte frumos cu  ele.

Recomandări

George Simion a intrat peste Mihai Gâdea, în direct, la dezbaterea Antena 3 CNN: „Nu vă învăț reguli de politețe”

Psihologia sclavului pe plantaţie

Româncele care aleg calea străinătăţii o fac din cauza neajunsurilor, a săraciei de acasă şi a lipsei de perspectivă profesională. Mai grav este că uneori  aceste femei îşi lasă acasă, în aceeaşi sărăcie, copiii care la  răndul lor vor intra în acestă roată a şoricelului care presupune sa fii sclav pentru a putea supravieţui. Aşa se succed dinastii de români gata de a  face orice pentru a mulţumi niste străini îngânfaţi şi urâţi la suflet. Din punct de vedere psihologic, sărăcia generează în creierul româncelor o capacitate de compromis care merge pănâ la mutilarea întregii structuri afective a personalităţii. Astfel se oferă pe ele însele sexual, muncesc zi lumină pentru un nimic financiar mai mare decăt nimicul de acasă, au pe figură mereu un rânjet care spune „ sunt de acord cu orice spui tu”. Angajatorii lor speculează aceste valenţe de victimă care se  citesc în atitudinea femeilor.

Ce e de făcut?

Femeile cu greu pot ieşi singure din acestă dependenţă de banii străinilor pentru care  muncesc. Dacă se întorc acasă după o vreme lipsurile le vor  obliga din nou  să plece “la căpşuni”. Puţine sunt cele care ies din acest “rat race” datorită propriilor abilităţi. De aceea  este  atât de important ca pe tot parcursul vieţii să cauţi să te educi, să te adaptezi la noile trenduri ale realităţii, să vrei mai mult de la  tine, să te respecţi mai hotărât, să ai o curiozitate naturală cu privire la mersul societăţii tocmai pentru că necunoaşterea, ignoranţa şi lipsa educaţiei generează aceste insule de sclavie a zilelor noastre.

Recomandări

Silviu Prigoană a murit. Avea 60 de ani și i s-a făcut rău într-un restaurant din Bran

Dincolo de responsabilitatea personală există şi responsabilitatea indirectă a autorităţilor din România care de 27 de ani de la  revoluţie au uriaşe dificultăţi în a stimula creearea de locuri de muncă la noi acasă şi a genera un climat social în care pot trăi decent chiar si cei din zonele cele mai sărace ale ţării. Ce psiholog mă întristează cel mai mult lejeritatea afectivă cu care mai-marii noştri, decidenţii şi demnitarii privesc cum românii de rând se umilesc pe doi bani în faţa străinilor în loc să trăiască demn la ei acasă.

Psiologul Cezar Laurențiu Cioc

Urmărește-ne pe Google News