EXCLUSIV/ Cercetarea românească, încotro? Cercetătorii vor fi scutiți de impozite pe salarii

Sintagma ”15.000 de specialiști” are o imagine mai puțin plăcută în amintirea susținătorilor spectrului de dreapta al politicii românești. Convenția Democratică promitea la alegerile din 1996 că va importa 15.000 de specialiști care vor aduce în România capitalismul prosper. După câteva luni s-a dovedit că specialiștii erau doar pe hârtie.

În fine, România are în acest moment 15.000 de cercetători… O fi bine? Sunt mulți? Sunt puțini?

Strategia națională de cercetare 2014-2020 spune că: ”România nu are destui cercetători. Lipseşte masa critică de resurse umane pentru dezvoltarea unor domenii promiţătoare şi, în mod special, pentru cercetarea şi inovarea interdisciplinară”. Deci: sunt puțini!

Documentul mai arată că numărul de cercetători din mediul de afaceri este în scădere, iar marile companii străine cu filiale în România se arată reticente în privinţa dezvoltării unor centre de cercetare locale şi a încadrării activităţilor specifice ca activităţi de cercetare-dezvoltare.

”Sectorul Cecetare-Dezvoltare (CD) din ţară este, prin urmare, subdimensionat. Pe de-o parte, aceasta se datorează finanţării reduse. În cifre absolute, în România se cheltuieşte pentru cercetare şi dezvoltare, pe cap de locuitor, de aproape 20 de ori mai puţin decât media europeană. Pe de altă parte, cererea de cercetare şi dezvoltare este scăzută, nu este stimulată suficient şi nici nu stimulează suficient alte sectoare economice. Sectorul CD se dovedeşte slab conectat, atât cu mediul de afaceri, cât şi cu publicul în general. În aceste condiţii, inovarea nu reprezintă un factor central al dezvoltării economice şi sociale în România”, mai spune strategia, care prevede 1% din PIB pentru cercetare. Până acum, acest domeniu nu a primit mai mult de 0,17% din PIB.

Recomandări

Elena Lasconi spune că Georgescu ar trebui consultat de un psihiatru. „Nu avem în program promovarea LGBTQ și nu vom trimite tineri pe front. E propagandă rusească”

Evaluatori de proiecte români vs. străini = 1-0

În acest context, proaspătul Minister al Cercetării a reușit să irite o parte a celor ce lucrează în domeniu, cerând ca cercetătorii din străinătate care vin să evalueze proiecte de cercetare în România să prezinte un document din care să rezulte că au mai lucrat în acest domeniu. Asociația Ad Astra a sărit în sus și a acuzat ministerul că vrea să elimine evaluatorii străini. Mihai Miclaus, cercetator senior la Institutul National de Cercetari Biologice din Cluj Napoca, spune ca ele „vor adânci haosul din sistemul românesc de cercetare, care și așa suferă de o lipsă cronica de predictibilitate și stabilitate”.

Sub titlul ”proiectele de cercetare din România nu vor mai fi evaluate de evaluatori străini”, s-a arătat că în joc sunt ”proiectele de cercetare în valoare de 873 de milioane de lei”.

”Bătălia pentru butoanele care conduc la bani”

”În fapt, vorbim aici despre bătălia pentru butoanele care conduc la acești bani. Cei care se simt acum scoși de la masa acestor fonduri atacă din toate direcțiile ministerul de resort abia apărut, pentru înființarea căruia am luptat peste 17 ani. De ce nu pot fi evaluatori buni și cercetătorii din România? Cine a hotărât acest lucru?”, ne-a spus Radu Minea, președintele Federației Sindicatelor Lucrătorilor din Cercetare – Proiectare din România (FSLCPR).

Sindicalistul ne-a spus că în acest moment este gata o Hotărâre de Guvern care va scuti de impozite pe salariu toți angajații care lucrează pe proiecte de cercetare. Adică nu numai cercetătorii, ci tot personalul care contribuie la realizarea proiectului. ”Sunt în stadii avansate proiectele legislative privind ștergerea datoriilor institutelor naționale de cercetare și sprijinirea acestora pentru angajarea de cercetători tineri. În curând va fi lansată , prin intermediul căreia liceenii cu aptitudini speciale vor fi atrași către zona cercetării. Hotărârea de Guvern în acest sens este gata deja”, ne-a mai spus Radu Minea.

Recomandări

De ce neutralitatea României, dorită de Călin Georgescu, reprezintă propagandă rusă

Sindicalistul a mai spus că până în 2018 vor apărea ”creditele de angajament” prin care institutele de cercetare vor putea primi bani suplimentari față de bugetul Ministerului Cercetării, pentru anumite proiecte.

”Dacă voiai să obţii bani de cercetare de la stat trebuia să laşi taxă de protecţie de 20%”

 Se pune întrebarea de ce nu s-a făcut acest lcru până acum, în măsura în care România are Strtaegie Naținală și Plan Național de Cercetare-Dezvoltare încă din 2014?

“Banii de la bugetul de stat au fost daţi pe cotizaţii internaţionale, indemnizaţii de academicieni şi mafiei ştiinţifice din cercetare. Cotizaţiile internaţionale înseamnă participarea noastră la CERN, de pildă, care nu aduce nimic ţării, dar pentru care noi trebuie să plătim taxă anuală. Indemnizaţiile de academicieni se referă la banii de la cercetare pe care îi iau Academiile înfiinţate prin Hotărâri de Guvern – Academia Română este altceva, are bugetul ei separat – pentru a hrăni clientela politică. Dacă voiai să obţii bani de cercetare de la stat trebuia să laşi taxă de protecţie de 20% din sumă acestor aşa-zise academii. Mafia ştiinţifică este cea instalată în ultimii 20 de ani la conducerea majorităţii institutelor naţionale de cercetare şi care a câștigat sume mari prin distrugerea cercetării româneşti”, ne-a explicat Radu Minea.

Citește și: La Măgurele, a început instalarea celui mai puternic laser din lume

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro