Ce este sindromul de stres posttraumatic?
„TSPT sau Tulburare de Stres Post-Traumatic. Sună cam pomps dar pe scurt acesta se referă la o retrăire persistentă, anxioasă, chiar obsesivă a evenimentului traumatic, E vorba de cosmaruri legate de traumă, flashback-uri, imagini mentale, sunete, mirosuri specifice evenimentului traumatic. Toate acestea tind să vină în minte fără voia individului iar când ele devin copleşitoare individul e un pericol pentru el însuşi. Tulburare de Stres Post-Traumatic este des întâlnită şi la soldaţii care se întorc de pe front unde au fost martorii multor traume psihologice. În aceste cazuri e nevoie de urgenţă de ajutor specializat în special din partea medicului psihiatru care va recomanda chiar şi internarea în secţii spitaliceşti specializate pe tratarea tulburării de stres post-traumatic acut”, a explicat Cezar Cioc, psihologul Libertatea
Sindromul războiului iese din anonimat
Conducerea Ministerului Apărării Naționale a început să vorbească deschis despre sindromul de stres posttraumatic. Ministrul Mihai Fifor i-a convocat pe toţi psihologii militari din ţară pentru a discuta despre problemele din sistem. Există un deficit de aproximativ 75 de psihologi la nivelul unităților militare. Oficialul promite că în perioada următoare vor fi scoase la concurs 50 de posturi. Psihologii au un rol vital în armată. Ei şi-ar putea da seama din timp dacă un militar a fost afectat psihic în misiunile în care a fost trimis. Armata României a avut, numai în ultimii 16 ani, peste 50.000 de militari care au fost dislocaţi pe frontul din Afganistan. Unii au trecut prin traume care i-au marcat pentru tot restul vieții. Atacuri cu mașini capcană, detonarea unor dispozitive explozive improvizate, atacuri directe ale insurgenților sunt printre incidentele grave în care au fost implicați militarii români.
” Este un element pe care psihologii din Armata Română îl au în vedere şi îl discută cu militarii întorși din teatrul de război. (…) Trebuie să avem o nouă manieră de abordare a problematicilor cu care se confruntă o Armată care şi-a schimbat paradigma. Nu mai suntem o armată care stă acasă, suntem o armată care dispune militari în teatrele de operații. Trebuie să învățam cum să lucrăm cu militarii întorși acasă. De ce nu, discutăm şi despre familiile care îi sprijină. Da. Sindromul de stres posttraumatic este o realitate. Nu trebuie să ne ascundem după deget. Este o realitate, dar este abordat profesionist de psihologii din armata română” a declarat Mihai Fifor, ministrul Apărării Naţionale
Ministrul Apărării anunță că proiectul deschiderii unui Centru National de Psihologie Operațională a intrat în linie dreaptă.
Colonel Vasile Marineanu, şeful Centrului de investigații sociocomportamentale din MApN, a răspuns direct la o întrebare care se pune de mai mulți ani. Câţi militari sunt afectați de acestă boală?
„Noi încercăm să identificăm încă de timpuriu anumite vulnerabilități. Încercăm să facem câteva screeninguri psihologice la întoarcerea şi la plecarea din teatrul de operații. În ceea ce privește datele oficiale, există un număr de 19 militari care au fost diagnosticaţi cu tulburare de stres posttraumatic. Însă, din perspectiva noastră, a psihologilor militari, nu contează diagnosticul formal, ci noi avem în vedere ceea ce medicii civili şi militari nu iau în considerare. O anumită intensitate subclinică, în sensul în care persoana respectivă poate să manifeste comportamente din două sau trei criterii de diagnostic şi nu este eligibil pentru o astfel de etichetare, dar noi putem să ne facem treaba. (..,)Sunt ceva probleme în acoperirea aceste problematici în partea legislativă” , a explicat colonel Vasile Marineanu
Ministrul Apărării a declarat că este dispus să discute chiar şi despre schimbarea legislației pentru a face mai ușoară munca psihologilor, dar şi pentru ca aceste afecțiuni să se regăsească în asigurarea medicală a soldaților care pleacă în misiuni externe.
Cazul militarul care şi-a ucis soţia schimbă proceduri
Ministrul Apărării a discutat cu psihologii militari şi felul în care se face evaluarea psihologică periodică. Cazul militarului care și-a ucis fosta iubită într-un coafor din Titu a ridicat semne de întrebare asupra eficientei acestui proces.
„Este o discuție complexă. Vă asigur că facem tot ce este nevoie şi tot ce solicită colegii noștri. Eu nu știu dacă este nevoie de schimbarea bateriilor de testare, poate că de achiziționarea unor astfel de instrumente de lucru ale psihologilor. dar care să corespundă nevoilor lor”, a spus ministrul Apărării.
***Foto cover: Forţele Terestre Române
Citeşte şi: