ComenteazăAlina Bica a primit, în ianuarie 2017, o pedeapsă de trei ani și șase luni de închisoare cu executare, pentru că l-a ajutat pe omul de afaceri Horia Simu să obțină o soluție de clasare a unui dosar în care era cercetat. Fostul şef al ANAF Şerban Pop a primit cea mai mare pedeapsă în acest dosar, cinci ani de închisoare pentru trafic de influență, iar Simu a fost condamnat la patru ani de închisoare pentru cumpărare de influență, respectiv pentru că i-a dat lui Pop 230.000 de euro ca să îl ajute.
Cei trei judecători care au dat sentința au stabilit că Alina Bica a acționat cu intenție când a decis să îl ajute pe Horia Simu și știa că prin faptele sale “produce o stare de pericol pentru înfăptuirea justiției”.
Instanța a aprecizat că s-a dovedit, „dincolo de orice îndoială”, că Alina Bica a săvârșit infracțiunea de favorizare a făptuitorului, iar contribuția sa la soluția de clasare a dosarului lui Simu este dovedită de probele de la dosar. În aceste condiții, judecătorii au apreciat că pedeapsa Alinei Bica nu poate fi suspendată.
EXCLUSIV/ Soţul Antoniei, chemat să dea declaraţii în procesul deschis de Alex Velea
Fosta șefă a DIICOT a fost acuzată de procurorii DNA și de lure de mită, dar în final instanța a renunțat la această acuzație, pentru că din declarațiile martorului denunțător Ionuț Mihăilescu, fost consilier al Alinei Bica, nu s-a putut stabili că acesta i-a dat, în 2014, 17.500 de euro din cei 20.000 de euro primiți de la Șerban Pop, pentru a se da o soluție favorabilă în dosarul lui Simu. Cei 20.000 de euro ar fi o parte din suma de 230.000 de euro pe care i-a dat Simu să intervină la șefa DIICOT de atunci.
Instanța a mai stabilit că “inițiativa infracțională în târgul corupției” i-a aparținut lui Șerban Pop, la care Horia Simu a achiesat, pentru că era direct interesat să primească o soluție favorabilă în dosarul său de la DIICOT. Judecătorii spun că Șerban Pop și Horia Simu au săvârșit infracțiuni de corupție cu un grad de pericol crescut, pentru că au adus atingere relațiilor sociale referitoare la buna desfășurare a activității procurorilor și încrederii de care care aceștia trebuie să se bucure.
Instanța supremă a mai stabilit că pedepsele cu închisoarea primite de cei trei demonstrează că aceștia nu sunt demni de mai ocupa o funcție publică de conducere, de a fi aleși în astfel de funcții sau de a vota la alegeri pe perioada executării pedepselor.
Dosarul a ajuns în instanță în septembrie 2015, s-a finalizat în 18 ianuarie 2017, după 28 de termene de judecată. Sentința, pronunțată în 26 ianuarie, poate fi contestată la Completul de cinci judecători de la ICCJ, care va da o decizie definitivă în acest dosar.
“În cursul anului 2014, inculpatul Pop Șerban a primit de la inculpatul Simu Horia, om de afaceri, suma totală de aproximativ 230.000 euro (cash și sub forma a două contracte de consultanță judiciară), pentru a interveni la nivelul conducerii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, în scopul soluționării unui dosar penal care-l privea pe omul de afaceri, într-o manieră favorabilă acestuia din urmă”, au scris procurorii DNA în rechizitoriu.
EXCLUSIV/ Decizia luată de Gabriela Cristea şi Tavi Clonda, cu puţin timp înainte să devină părinţi