Potrivit Tribunalului Alba, magistraţii instanţei au decis, luni, să contopească trei pedepse pentru care interlopul român Ioan Clămparu a fost condamnat în România, Italia şi Spania rezultând o pedeapsă de 25 de ani de închisoare. „Cap de porc”, cum este numit interlopul român, a fost condamnat la 11 ani şi 8 luni în România, 20 de ani în Spania şi la alţi 18 ani de închisoare în Italia.
De asemenea instanţa a decis să îl oblige pe Clămparu să plătească 50.000 de lei daune morale pentru infracţiunile sale.
„Cap de porc” a fost căutat ani de zile de autorităţile din mai multe ţări
Ioan Clămparu, „Cap de porc”, cum era cunoscut în cercurile mafiote, dar şi de către anchetatori, a fost căutat ani de zile de autorităţile române, însă şi de cele din spaniole sau italiene. Tentaculele reţelei de crimă organizată a acestuia se întindeau în mai multe ţări europene, iar infracţiunile comise în decursul timpului de Clămparu sunt numeroase.
Potrivit anchetatorilor, reţeaua Clămparu era structurată pe modelul Camorrei italiene, având reguli şi pedepse bine stabilite. Ioan Clămparu şi principalii săi locoteneţi s-au cunoscut chiar în închisoare, unde interlopul avea de ispăşit o pedeapsă pentru omor, el fiind eliberat condiţionat în anul 1999.
Din 2001, Clămparu a început organizarea unei reţele de proxenetism şi trafic de persoane, membrii acesteia racolând tinere din mai multe judeţe ale ţării pe care le transportau în străinătate une erau obligate să se prostitueze.
Mărturii cutremurătoare ale victimelor reţelei lui Clămparu
În rechizitoriul privind „clanul Clămparu” se regăsesc mărturii cutremurătoare ale fetelor care au căzut victime membrilor reţelei. Fetele erau racolate cu promisiunea obţinerii unor locuri de muncă în străinătate şi li se făceau documente false de călătorie fiind transportate în special în Spania, unde erau obligate să se prostitueze. Interlopii le impuneau reguli stricte, cum ar fi aceea de a nu vorbi niciodată între ele despre identitatea lor adevărată şi de a avea doar clienţi străini. Unele dintre fete au reuşit să fugă cu ajutorul unor clienţi spanioli şi ulterior au depus mărturi împotriva membrilor reţelei Clămparu.
Clămparu a fost prins în Spania în urma unei acţiuni de amploare a Interpol
Ioan Clămparu este considerat unul dintre cei mai periculoşi infractori români, fiind încarcerat în prezent în Penitenciarul de maximă Siguranţă din Aiud. Interlopul a fost prins în 2011 de autorităţile spaniole după ce fusese căutat mai bine de opt ani de către poliţiştii români.
La acea dată, peste 100 de persoane au fost arestate în cadrul unei operaţiuni globale de amploare a Interpol, supranumită Infra-Red, ce îi vizează pe unii din cei mai periculoşi fugari ai lumii, pe lista de căutări fiind şi românul Ioan Clămparu, suspectat de trafic de persoane. Anchetatorii au vizat 29 de ţări şi 450 de persoane suspectate de infracţiuni precum crime, pedofilie sau trafic de droguri.
Clămparu a fost condamnat, în Spania, în februarie 2012, la 30 de ani de închisoare pentru proxenetism – pedeapsa maximă solicitată de procurori – de o instanţă din Madrid, însă acesta a atacat decizia şi a obţinut o pedeapsă de 20 de ani.
În februarie 2011, Ioan Clămparu a fost condamnat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în lipsă, la 13 ani de detenţie, pentru constituire de grup infracţional organizat, trafic de persoane, trafic de minori şi întreruperea cursului sarcinii.
În România, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, în 2016, să reducă cu un an şi 20 de zile pedeapsa de 20 de ani primită în Spania de Ioan Clămparu pentru proxenetism, magistraţii scăzând astfel perioadele petrecute în detenţie în străinătate.
„Clanul Clămparu” rămâne una dintre cele mai mari grupări de crimă organizată formată din români care a adunat în timp, potrivit anchetatorilor, milioane de dolari, bani folosiţi şi pentru a determina stoparea anchetei declanşate împotriva reţelei.
Citește și: Ministrul Pop, reacție în scandalul auxiliarelor: Voi notifica două edituri pentru abuzurile pe care le fac și voi sesiza Protecția Consumatorului
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro