ComenteazăMinistrul Comunicațiilor îi încurajează pe oamenii din cele peste 783 de localități din România unde a ajuns RO-NET, dându-le exemplul părinților săi care în anii 60 au avut mai întâi semnal TV și abia apoi și-au cumpărat televizor.
Moda tăierilor de panglici la autostrăzi din România continuă. De această dată, însă, nu mai este vorba despre căile de comunicații rutiere, ci despre cele virtuale, așa cum le numește un membru al Guvernului.
Vizat a fost, zilele acestea, județul Vaslui, cu cea mai mare infrastructură RO-NET creată în țară printr-un program operațional sectorial de creștere a competivității economice intitulat ”Construirea unei infrastructuri naționale de broadband în zonele defavorizate, prin utilizarea fondurilor structurale”. O denumire pompoasă, așa cum pare și pentru locuitorii satelor unde se fac aceste investiții care vor aduce internet de mare viteză.
Oamenii din satele sărace cred că prioritare ar fi drumurile
Locuitorii din satul Chițcani, un loc care pare rupt de lume, cu o populație îmbătrânită și cu case care se dărâmă din cauza trecerii timpului, nu prea par încântați de investițiile în ”autostrăzile virtuale”. Mașinile luxoase cu șefi de la județ și din Capitală, care le-au zguduit, luni, geamurile locuințelor, i-au scos pe o parte din oameni în stradă, nedumeriți de freamătul din comunitatea lor, una, de altfel, foarte liniștită.
Bunica Vergina Giurcan, la cei 82 de ani ai săi, susține că nu a văzut o așa nebunie pe strada sa, acolo unde se află și școala din sat și unde urma să sosească, din clipă în clipă, și ministrul Comunicațiilor, Lucian Șova. Oficialul de la București urma să inaugureze rețeaua de internet de mare viteză pentru satele Chițcani și Puntișeni unde, în scripte, locuiesc 400 de suflete.
”N-am auzit de această investiție. Am auzit de internet, o să mă conetez și eu, ce o să fac?! Însă, nu știu ce o să fac eu cu el, o babă la 82 de ani. Nici nu știu la ce folosește. Nu ne-a explicat nimeni”, ne-a mărturisit Vergina Giurcan.
În timp ce ne duce în fundul curții să ne arate WC-ul unde merge pentru necesitățile fiziologice, bătrâna ne spune că ar mai fi fost multe de făcut înainte de a se aduce internet de mare viteză în sat, cum ar fi asfaltarea drumurilor în sat și a celui care leagă Chițcaniul de satul reședință, Costești.
La rândul său, un vecin de-al bătrânei nu prea a auzit de internet, fiind preocupat mai mult cu tulburelul de sezon.
”Ar fi bine să puie cablurile pe sus să vadă tineretul care va mai veni din urmă. Nu știm ce se face cu internetul. Dacă dumneavoastră spuneți, atunci o să cunosc și eu. Oricum, mai sunt multe treburi de făcut în sat”, încearcă să ne lămurească Mitică Botoșneanu.
Ministrul Comunicațiilor crede că aceste rețele vor avea viitor
O parte dintre elevii școlii de structură, aduși de la gimnaziul din centru de comună, l-au așteptat zeci de minute pe ministrul Comunicațiilor cu colaci făcuți de directoare acasă și cu fructe culese din ogrăzile proprii.
Fără a rupe din colac, așa cum este tradiția, Lucian Șova a pupat câțiva elevi și a mâncat câteva bobițe de struguri, primind în dar și o icoană de la unul dintre copii.
Ulterior, s-a dus la panoul de comandă al internetului, unde specialiștii i-au prezentat detalii tehnice, cum ar fi că instalațiile nu vor fi afectate nici măcar de gerul Bobotezei pe motiv că ar avea un sistem de încălzire intern. Apoi, înainte de a intra în școala care a fost conectată doar wireless la internetul de mare viteză, ministrul a explicat de ce s-au ales comunitățile sărace pentru astfel de investiții.
”Este foarte important că reuşim să legăm comunităţi sărace, comunităţi izolate de civilizaţie şi chiar dacă acest lucru nu se întâmplă prin intermediul unor autostrăzi, totuşi reuşim cu acest proiect să construim nişte autostrăzi virtuale, care să contribuie la intensificarea comunicării. (…) Sunt sigur că există foarte mulţi concetăţeni ai celor care locuiesc aici care poate lucrează în străinătate şi pentru care ar fi foarte important să fie mai aproape de cei de acasă, măcar prin intermediul comunicaţiilor prin internet. (…) Eu îmi amintesc din copilărie că, înainte de a avea televizor, a fost semnal la televiziune şi după ce a fost semnal, părinţii mei, în anii 1960 – 1965 au găsit resursă să cumpere şi un televizor. Fără a avea semnal la internet, desigur că gradul de interes al celor care locuiesc aici era zero, apropo de tehnologie şi achiziţionarea de tehnologie”, spune ministrul Comunicaţiilor, Lucian Şova.
Oficialul Guvernului pare contrazis din nou de către oamenii din comunitatea unde a ajuns cu greu din cauza drumurilor mai puțin practicabile. Din cele aproximativ o sută de case din Chircești, mai bine de jumătate nu mai sunt locuite.
În restul locuințelor trăiesc, în general, bătrâni care nu prea au auzit de internet. Cât despre viitor, pentru care spune ministrul Șova că se construiesc rețelele de mare viteză, acesta nu prea pare unul ”luminos”. Drept dovadă sunt doar cei zece copii care sunt la grădinița din sat și cei 25 de copii care învață în toți cei cinci ani de studiu de la clasa primară.