20 de ani de când arhivele Securității nu mai sunt secrete: jumătate de milion de turnători, un milion de urmăriți. ”Copii de 15-16 ani scriau și semnau note informative”

Prezentă la evenimentul care a marcat trecerea celor 20 de ani, Libertatea vă prezintă câțiva dintre cei care au muncit, în acest timp, în instituția care încearcă să deslușească misterele arhivelor Securității.

 „Prima dată am fost arestat la 16 ani. Am stat o lună închis la Jilava”, spune Dinu Zamfirescu, în vârstă de 90 de ani, despre primul său contact cu Securitatea, instituție ce avea rolul de a identifica și neutraliza orice amenințare la ideologia comunistă națională.

Zamfirescu e fost deținut politic și membru al Colegiului de conducere al Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), instituție creată odată cu promulgarea legii desecretizării.

Ticu Dumitrescu a fost și el deținut politic în perioada comunistă și ca senator în anii 90 a inițiat legea  prin care s-au desecretizat arhivele Securității și care a înființat CNSAS, instituție al cărei obiectiv principal este garantarea accesului persoanelor la dosarele întocmite de Securitate pe numele lor sau al rudelor până la gradul IV inclusiv.

„A doua zi după ce m-au eliberat de la Jilava, m-am dus și m-am înscris în Tineretul Liberal”

Deși are 90 de ani și ochii albaștri încețoșați de cataractă, amintirile despre Securitate sunt vii pentru Dinu Zamfirescu.

Recomandări

Prima zi din viața noului Parlament. Șoșoacă l-a flancat pe Ciucă, Becali a smuls microfonul unui jurnalist, iar liberalii se zbat între Crin și Nicușor

Acesta își amintește, zâmbind, cum imediat după ce a scăpat de prima încarcerare a Securității a mers glonț și s-a înscris în Tineretul Liberal, organizația de tineret a Partidului Național Liberal.

„De ce m-am înscris la liberali? Mi-a plăcut mie cum s-au comportat ei la manifestația pentru Regele Mihai din 45. De acolo m-au și ridicat Securiștii și m-au închis o lună la Jilava”, râde Zamfirescu.

Ce am greșit de am ajuns în vizorul Securității? Eram împotriva regimului comunist. Atât de simplu. (…) Am fost exmatriculat de la facultate de trei ori.

Dinu Zamfirescu, fost deținut politic:

Pentru Zamfirescu au urmat alte patru încarcerări. Pe lângă asta, a fost exmatriculat de trei ori din facultate.

Prima exmatriculare a fost în 1950, de la Facultatea de Istorie din Cluj, mai apoi în 1957 de la Facultatea de Drept din Cluj.

O perioadă a lucrat pe șantier încercând să treacă neobservat, dar nu s-a lăsat, voia să studieze. S-a înscris, încă o dată, la Facultatea de drept din Cluj, dar și de data asta a fost exmatriculat.

Recomandări

Cum se vor împărți ministerele în noul Guvern între PSD-PNL-UDMR, după ce USR a fost exclus de la negocieri – Surse

La 23 de ani de la prima exmatriculare, Zamfirescu reușește să termine în 1973 Facultatea de Drept a Universității din București.

Au urmat doi ani de peripeții, cu 23 de cereri de emigrare refuzate de Securitate. A reușit să plece din țară de-abia după ce sora sa vitegră din Paris a plătit 6.000 de dolari „unei rețele care se ocupa cu emigratul”. După ce au fost dați banii, i s-a aprobat și plecatul din țară.

Odată ajuns la Paris, Zamfirescu își ascute spiritul împotriva regimului comunist din postura de jurnalist.

A fost corespondentul BBC timp de 14 ani la Paris, secția română. În același timp avea intervenții periodice la Europa Liberă, radioul necontrolat de Partidul Comunist Român, pentru ascultarea căruia puteai ajunge la închisoare în România aflată sub dictatură.

Muzica străină, Europa Liberă sau bancurile îți aduceau dosar la Securitate

Un membru al Direcției de Investigații a Consilului Național pentru Studierea Arhivelor Securității ne explică cum lucruri considerate azi banale puteau declanșa crearea unui dosar la Securitate.

„Dacă ascultai muzică străină, dacă înregistrai casete cu muzica din afară și le dădeai mai departe sau făceai bancuri cu tentă politică, gata, Securitatea te lua în vizor”, explică Ionel Ivașcu, directorul CNSAS celor prezenți la eveniment. Acesta arată că informatorii serviciilor secrete din perioada comunistă erau, uneori, chiar mai tineri de 15 ani.

Recomandări

LIVETEXT Zeci de răniți și cel puțin doi morți în Germania, după ce o mașină a intrat într-un grup de oameni la un târg de Crăciun. Cine este autorul atentatului I VIDEO

Urechile celor de la Securitate erau peste tot și informatorii erau dintre cei mai diverși.

Copii de 15-16 ani, în cancelaria liceului, scriau și semnau note informative. Despre ce făceau părinții acasă, despre ce muzică ascultau colegii, ce bancuri făceau bunicii. Ei nu își dădeau seama ce fac, erau îndoctrinați de profesori și de sistem.

Ionel Ivașcu, director CNSAS:

Ivașcu spune că odată intrat în cercul informatorilor era aproape imposibil să scapi. „Securitatea te șantaja în diverse moduri și singura ta scăpare era să torni în continuare, deși asta însemna să îți torni frații, prietenii, soția”.

Peste 6 milioane de dosare: arhivele CNSAS sunt pe locul 3 ca mărime în Europa, după cele germane și poloneze

În momentul de față, arhivele CNSAS conțin peste 6,4 milioane de dosare întocmite de fosta Securitate în 45 de ani de activitate.

Acestea sunt păstrate într-un spațiu de 3.125 de metri pătrați, unde temperatura e menținută la 21 de grade Celsius și umiditatea nu depășește 60%.

Numărul nu este final, în fiecare zi ajung dosare noi eliberate de diverse instituții precum Serviciul Român de Informații, Ministerul Apărării Naționale sau Ministerul Justiției

Peste un milion de oameni, urmăriți de Securitate cu ajutorul a jumătate de milion de informatori

Dosarele Securității sunt împărțite în cinci categorii. Cea mai cuprinzătoare categorie este Fondul Informativ, care conține peste 1,1 milioane de dosare individuale. Acestea sunt dosarele tuturor oamenilor ascultați și supravegheați de Securitate.

Directorul CNSAS, Ivașcu, ține să menționeze că numărul real de oameni ascultați era mult mai mare. Motivul? Cu toate că titularul dosarului era un singur om, toate persoanele din jurul respectivului individ erau la un moment dat supravegheate.

Următoarea categorie ca mărime este Fondul de Rețea, 450.000 de dosare. Aici erau dosarele tuturor informatorilor Securității. Recrutarea de la vârste fragede de către Securitate nu era ceva neobișnuit, la fel cum nu erau rare situațiile în care copiii raportau serviciilor secrete ce făceau părinții lor.

Urmează Fondul Documentar, cu 27.000 de dosare. Acestea sunt dosarele unde se notau activitățile organizațiilor care puteau reprezenta o amenințare pentru regimul comunist. Organizații de tineret, cercuri literare sau rămășițe ale partidelor politice istorice erau trecute în dosarele Fondului Documentar.

Fondul Penal conține 11.000 de dosare. Acestea se referă doar la persoanele arestate și judecate din motive politice în timpul regimului comunist.

„Furtul, tâlhăriile sau crimele, astea nu erau faptele penale cu care se ocupa Securitatea. Tot ce ținea de activitate politică cu caracter împotriva regimului, asta era faptă penală”, ne spune Laura Cornea, purtătorul de cuvânt al CNSAS.

Categorizarea se încheie cu Fondul SIE, cu aproximativ 20.000 de dosare. Aici erau trecute de Securitate toate persoanele care au fost în atenția Direcției de Informații Externe (DIE).

Ivașcu declară că nu se cunoaște numărul real al angajaților direcți ai fostei Securități, „erau atâtea divizii și subidivizii încât e aproape imposibil de numărat câți erau cu adevărat”.

Numele a 2.190 de foști angajați ai Securității care au încălcat drepturile și libertățile fundamentale ale omului au fost făcute publice pe site-ul CNSAS.

Până în 2008, CNSAS-ul decidea calitatea de fost ofițer de Securitate și de fost colaborator. 667 de nume au fost publicate astfel.

Începând cu 2008, atribuirea calității de lucrător al Securității se face doar prin inițierea unei acțiuni în instanța de contencios administrativ. 1.523 de nume s-au făcut publice, astfel, din 2008 și până acum.  

Doar după pronunțarea unei decizii definitive a Curții de Apel București, numele ofițerilor de Securitate care au încălcat drepturile și libertățile fundamentale ale omului sunt făcute publice. În prezent sunt în curs de publicare 194 de hotărâri definitive ale instanțelor.

Rata de câștig a proceselor inițiate de CNSAS e de 94,5%.

Doar 10% din arhiva fostei Securități a fost digitalizată

Cazimir Ionescu, propunerea PSD pentru Colegiul CNSAS și parlamentar în perioada 1990-2000 din partea Frontului Salvării Naționale (FSN), ține să menționeze junaliștilor prezenți în depozitul CNSAS din Popești Leordeni că munca este una continuă și că deciziile prin care cineva a fost declarat ofițer sau colaborator al Securității se pot schimba.

Vin dosare în continuare, de la diverse instituții. Și în funcție de acele dosare, unele persoane pot fi reabilitate sau dimpotrivă, altele pot fi declarate lucrători ai Securității.

Cazimir Ionescu, membru în Colegiul CNSAS din partea PSD:

Ionel Ivașcu, directorul CNSAS, declară că este esențială digitalizarea arhivei. Până acum s-a reușit trecerea în format digital a doar 10% din totalul dosarelor prezente în arhivă.

CNSAS este un organism autonom cu personalitate juridică, supus controlului parlamentului. Odată cu promulgarea legii pentru desecretizare s-a înființat si Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS). În prezent, instituția are 217 angajați și este condusă de un colegiu format din 9 parlamentari și 2 reprezentanți ai societății civile. Până la 1 decembrie 2019, CNSAS gestiona peste 6,400 milioane de dosare, echivalentul a 26 de km liniari de dosare puse cap la cap.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 7

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro