După 20 de ani, majoritatea americanilor cred că invadarea Irakului a fost o decizie greșită, arată un nou sondaj

La două decenii de la invadarea Irakului, 61% dintre americani cred că SUA nu au luat decizia corectă declanșând războiul, arată un nou sondaj Axios/Ipsos.

Invazia a răsturnat un dictator brutal, în persoana lui Saddam Hussein, dar a provocat o tragedie umanitară, a declanșat 20 de ani de instabilitate în Irak și a afectat poziția Americii în lume.

Pe 17 martie 2003, George W. Bush a lansat un ultimatum, anunțând că SUA vor lansa o intervenție militară, dacă Saddam Hussein nu părăsește Irakul în 48 de ore. Pe 19 martie, bombele au început să cadă asupra Bagdadului. Pe 20 martie a început invazia terestră.

Invazia a fost extrem de controversată în străinătate, dar foarte populară în SUA. Un sondaj Pew din februarie 2003 a arătat că 66% dintre americani au aprobat acțiunea militară în Irak și numai 26% au dezaprobat-o.

Administrația Bush a justificat invazia motivând că dictatorul irakian deținea arme de distrugere în masă, doar că aceste arme nu au fost găsite niciodată. De asemenea, 57% dintre americani credeau la acea vreme, în mod fals, că Saddam ar fi jucat un rol în atacurile de la 11 septembrie 2001, conform Pew.

Forțele americane au cucerit Bagdadul la începutul lunii aprilie. Discursul celebru al lui Bush, cu mesajul „Misiune îndeplinită”, a fost rostit la 1 mai 2003, la doar cinci săptămâni de la începerea războiului.

Recomandări

Cazul Ferma Dacilor. Un an de la focul devastator care a omorât opt oameni. Laboratorul de expertize criminalistice a identificat cauzele incendiului

Forțele americane au petrecut apoi opt ani luptându-se cu o insurgență irakiană determinată. Se estimează că 200.000 de irakieni au fost uciși, împreună cu aproape 5.000 de soldați americani. Războiul a costat SUA aproximativ două trilioane de dolari.

Până în 2005, opinia publică americană s-a întors, în general, împotriva războiului, potrivit Pew, deși majoritatea republicanilor au continuat să îl susțină. Iar în întreaga lume și, în special, în rândul aliaților europeni, atitudinea față de SUA a devenit puternic negativă în anii de după invazie.

Barack Obama a făcut din opoziția sa față de războiul din Irak un principiu central al campaniei prezidențiale din 2008 și a promis că se va retrage din această țară în termen de 16 luni.

Obama a retras forțele americane rămase în 2011, dar a fost nevoit să trimită unele trupe înapoi, trei ani mai târziu, după ce ISIS a cucerit regiuni imense din Irak și din Siria vecină.

Donald Trump a criticat războiul în repetate rânduri în timpul campaniei sale din 2016, susținând în mod fals că s-a opus de la început invaziei și criticând rivali precum Jeb Bush, și mai târziu Hillary Clinton, pentru că l-au susținut.

Moștenirea războiului a avut efecte semnificative asupra politicilor externe ale ambelor administrații. Ambii președinți au fost, în general, mai reticenți în ceea ce privește trimiterea de trupe americane în zonele de conflict.

Recomandări

Edith Alibec, despre ce înseamnă să fii actriță independentă: „M-am apucat să fac proiectul și am început să bat la uși”

Această abordare mai precaută față de utilizarea forței militare peste hotare pare să fie reflectată în opinia publică americană. Cu toate acestea, un sondaj realizat în 2022 de Chicago Council on Global Affairs a constatat că majoritatea americanilor ar susține o intervenție militară în anumite scenarii, cum ar fi cazul în care Rusia ar invada un aliat al NATO.

Sondajul Axios/Ipsos mai arată că doar 31% dintre americani cred că războiul din Irak a făcut America mai sigură, în timp ce 36% consideră că SUA au avut dreptate să invadeze.

Cu toate acestea, analiza dezvăluie o diviziune partizană clară, 58% dintre republicani considerând că SUA au avut dreptate să invadeze, față de 26% dintre democrați. Americanii mai tineri, în special, cred că SUA nu au avut dreptate când au lansat invazia, dar majorități din toate grupele de vârstă susțin această opinie.

Urmărește-ne pe Google News