20 de spitale de psihiatrie din România au răspuns că numărul internărilor a scăzut în pandemie, când depresiile au crescut. Suferința psihică se ascunde și mai tare

În timp ce citești acest text, câteva mii de oameni stau internați și primesc tratament în spitalele de psihiatrie din România. Unii dintre ei vor fi internați doar câteva zile sau săptămâni, alții – câteva săptămâni sau luni, iar unii sunt acolo de câțiva ani. 

Pe perioada pandemiei, timp de doi ani, o parte dintre acești bolnavi nu au avut acces la servicii de spitalizare. Ratele de internare/externare s-au redus semnificativ, ca peste tot în lume. 

COVID-19 a transformat însă nu doar viețile oamenilor care se luptau de mai demult cu probleme de sănătate mintală, dar și ale celor care au crezut că nu vor fi afectați vreodată de asta. Persoane care nu credeau că vor pune piciorul într-un spital de psihiatrie vreodată s-au trezit copleșite de gânduri obsesive, paralizate de neliniște, de frică, au spus medici psihiatrici consultați de Libertatea. 

Am încercat să aflăm dimensiunile acestei „epidemii a deznădejdii” în România, prin prisma informațiilor obținute de la spitale de psihiatrie și din discuții cu medici specialiști, și să conturăm un tablou al efectelor din anii care urmează, când vine vorba de sănătatea mintală.

Pentru început, un lucru e clar. Dacă în ultimii doi ani ai dormit mult mai prost, ai simțit că îți pierzi speranța de prea multe ori sau că neliniștea a devenit parte din viața ta de zi cu zi, nu ai fost singurul. 

Recomandări

Cât a costat nesimțirea lui Iohannis

Spitalizările, la jumătate

În rândul pacienților cu tulburări mintale, spitalizările s-au redus aproape la jumătate, la nivel național, în primul an de pandemie. 

„Numărul externărilor din spital cu diagnosticul tulburări mintale în anul 2020 a fost mult mai scăzut față de anul 2019, probabil din cauza pandemiei de COVID-19”, arată o analiză publicată de Ministerul Sănătății și de INSP în ianuarie 2022. Externările au scăzut de la 239.723 în 2019 la 133.371 în 2020. 

Din 23 de spitale de psihiatrie care au răspuns la solicitarea Libertatea, în 20 de spitale a scăzut numărul de internări în 2020 comparativ cu anul anterior. La majoritatea dintre acestea, un număr redus de internări/externări s-a menținut și în al doilea an de pandemie, în 2021. 

În România, pentru mulți pacienți cu probleme de sănătate mintală, medicația psihiatrică și spitalizarea sunt singurele soluții pe care le cunosc pentru a lupta cu boala. 

Recomandări

Problema accesului facil la locuințe în România. Vincze Enikő, activistă pentru dreptate locativă: „Gradul de profitabilitate contribuie masiv la creșterea permanentă a prețurilor” | Interviu

În 2018, eram pe locul 2 în UE, după Germania, când vine vorba de ratele de externare pentru pacienții cu tulburări mintale și comportamentale. În același timp, România era pe ultimul loc în UE la procentul de cetățeni care au apelat la un psiholog, psihoterapeut sau psihiatru în 2014. 

Asta înseamnă că lipsa accesului la spitalizare îi va afecta mai puternic pe bolnavii din România decât pe cei din țări unde psihoterapia e mai accesibilă, iar bolile psihice se tratează mai mult în comunitate. 

S-au internat doar urgențele psihiatrice majore

La Spitalul Clinic de Psihiatrie Dr. Alexandru Obregia din București, unul dintre cele mai mari din țară, internările s-au redus aproape la jumătate în 2020, deși numărul celor care s-au prezentat la camera de gardă a fost similar cu anul anterior. Un număr redus de internări s-a menținut și în 2021. 

• 26.159 de internări în 2019
• 14.927 de internări în 2020
• 15.023 de internări în 2021

„Pe perioada pandemiei am încercat să internăm doar urgențele psihiatrice majore, având în vedere necesitatea asigurării distanțării fizice a pacienților”, explică pentru Libertatea reprezentanții Spitalului Obregia.

La unele spitale de psihiatrie pentru bolnavi cronici, precum Spitalul de Psihiatrie Cronici Siret, județul Suceava, internările s-au redus la chiar mai puțin de jumătate în 2020 comparativ cu 2019.

Recomandări

Cine a ucis-o pe Geanina? Singurul suspect din anchetă, un profesor de istorie, a fost achitat definitiv, din lipsă de probe

• 928 de internări în 2019
• 391 de internări în 2020 
• 431 de internări în 2021

Cazurile de anxietate și depresie au crescut cu 25%

În primul an de pandemie, incidența cazurilor de anxietate și depresie a crescut cu 25% în întreaga lume, a arătat un studiu publicat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) la începutul lui martie. 

Tinerii, femeile și persoanele cu probleme de sănătate au fost printre categoriile cele mai afectate. Persoanele cu tulburări mintale severe precum psihozele, dar și tinerii cu tulburări mintale au fost cei mai vulnerabili. 

Această creștere a problemelor de sănătate mintală a coincis cu perturbări severe ale serviciilor de sănătate mintală, lăsând lacune uriașe în îngrijirea celor care aveau cea mai mare nevoie. 

Studiul OMS:

Reprezentanții spitalelor de psihiatrie din România au spus că, deși s-au redus internările, au încercat să compenseze prin oferirea unor servicii ambulatorii. 

Câmpulung Moldovenesc, Suceava: „Cât mai multe situații acute, în ambulatoriu”

„Acolo unde a fost cazul, i-am chemat la consultații, acolo unde nu era cazul de consultație și erau cazuri cronice, am făcut consulturi online, și ne-am străduit să asigurăm necesarul de medicație în teritoriu”, precizează dr. Cristina-Luana Zbranca, manager la Spitalul de psihiatrie Câmpulung Moldovenesc, din județul Suceava. 

„Ne-am străduit să asigurăm tratamentul ambulatoriu în cele mai bune condiții pacienților cronici și ne-am străduit să rezolvăm cât mai multe situații acute în ambulatoriu, cu supraveghere și din partea familiei”, adaugă medicul. 

Zam, Hunedoara: „Nu am stat degeaba”

Dr. Dan Simion Grecu, director medical al Spitalului de psihiatrie din Zam, județul Hunedoara, spune că au fost mai puține internări/externări pentru că s-au prezentat mai puțini pacienți, nu pentru că spitalul ar fi fost restricționat accesul bolnavilor. 

În 2019 s-au înregistrat 2.964 de externări la spitalul din Zam. Numărul a scăzut la 2.143 în 2020, respectiv 2.170 în 2021. 

„Se poate vedea și că în anii 2020-2021 nu am stat degeaba, spre deosebire de alte spitale, în principiu i-am primit pe toți cei care s-au adresat spitalului (mai puțini din cauza fricii lor și a restricțiilor generale, și nu din cauza restricțiilor din partea noastră), deoarece ne-am organizat să avem teste rapide pentru toți cei care se internau, saloane de izolare (apoi o secție COVID dedicată) pentru cei pozitivi, circuite separate”, precizează medicul. 

Schitu Greci, Olt: „Noi am fost cu spitalul plin”

Unele spitale de psihiatrie dedicate bolnavilor cronici spun că au fost pline în perioada pandemiei, deși au făcut puține internări noi. Pacienții cronici au rămas însă internați pe perioade foarte lungi, pentru că nu i-au mai primit familiile. 

„Rulajul era foarte mic pentru că pacienții noștri nu au mai fost preluați de familii în pandemie”, explică pentru Libertatea dr. Leanca Mariana Marcu, director medical la Spitalul de psihiatrie pentru cronici Schitu Greci, din județul Olt. Au rămas internați pacienți cu patologie severă, „imposibil de reintegrat în familii, în societate”, „pacienți rezidenți, cum le zicem noi, pacienți de lungă durată”, adaugă medicul.

În spital există și „cazuri sociale”, adică pacienți care sunt internați de ani buni. Nu au familii, nu au venituri, nu ar fi primiți în aziluri. Spitalul de psihiatrie e singurul lăcaș unde mai pot rămâne. 

Un raport publicat de Avocatul Poporului în 2019, despre starea spitalelor de psihiatrie în România, arată că asta e o problemă națională: nu există servicii pentru oamenii cu probleme psihice grave, care au fost abandonați de familiile lor, așa că o parte dintre ei ajung să stea cu anii în spitale de psihiatrie din întreaga țară. 

O amintire din pandemie. „Ne îmbrățișăm, dar în timpul ăla nu respirăm”

Directorul medical de la Spitalul Schitu Greci mai spune că mulți pacienți nu au înțeles neapărat impactul pandemiei. Ce i-a afectat însă a fost să îi vadă pe medici echipați în acele echipamente de protecție, pentru că reprezentau o barieră între ei și cei care îi îngrijeau. 

„Când intram la ei, atunci se speriau că eram schimbați în costumații. Ei au nevoie de multă afecțiune, trebuie să îi îmbrățișezi, să le vorbești. Nu te duci ca la interne. Aici trebuie să comunici, să vorbești, ei plâng. Era ceva nou și pentru noi. 

Îmi aduc aminte când intram la ei la izolare în pavilionul-tampon pe care îl aveam, le spuneam «ne îmbrățișăm, dar în timpul ăla nu respirăm, nu vorbim», că era foarte mare riscul de a ne contamina, cu toate echipamentele noastre. Dar nu puteai să nu faci lucrul ăsta, pentru că ei se neliniștesc”, își amintește dr. Leanca Mariana Marcu.

Socola, Iași: „Ei se prezintă cu o stare de teamă continuă”

Raluca Prepeliță, medic psihiatru la Spitalul Socola din Iași, a observat, în timpul pandemiei, o creștere generalizată a anxietății, dar și apariția unor cazuri noi în rândul oamenilor care nu mai apelaseră la servicii de specialitate psihiatrice, nici la psiholog. 

„S-au prezentat la medicul de familie sau direct la spital, însoțiți sau nu de familie, cu ambulanța sau cu poliția”, spune medicul. 

– Cum vorbesc oamenii despre anxietate? Cum o descriu? Folosesc termeni psihiatrici?
– Nu, ei se prezintă cu o stare de teamă continuă, cu o stare de neliniște interioară, ca și cum ceva i-ar deranja. Unii descriu ca și cum ar avea o minge sau un gol în stomac care merge spre gât. Li se întrerupe respirația, nu pot respira, amețesc, încep să tremure și își intensifică această simptomatologie psihiatrică prin faptul că se sperie, fiind asociat de obicei atacul de panică cu atacul de cord. Și atunci simptomatologia se intensifică și ajung în urgență, în UPU, sau direct la psihiatrie, spune medicul de la Socola. 

Căpâlnaș, Arad: „Un nivel ridicat de nesiguranță”

Și personalul de specialitate de la Spitalul de cronici Căpâlnaș, județul Arad, a observat „o accentuare a simptomatologiei de tip anxios și depresiv, un nivel ridicat de nesiguranţă, pesimism, lipsă de speranţă, frustrare, iritabilitate, vinovăție, lipsă de concentrare.”

Reprezentanții Spitalul de psihiatrie din Câmpulung Moldovenesc spun că „a crescut numărul pacienților preocupați de starea de sănătate sau îngrijorați de viitor. A crescut numărul depresiilor cauzate de pierderea locului de muncă sau diminuarea venitului. A crescut numărul tulburărilor psihice cauzate de izolarea la domiciliu”.

În multe dintre aceste cazuri noi e vorba de o „patologie reactivă”, adică problemele de sănătate mintală apar ca reacție la factori de stres: izolare, singurătate, griji financiare, frica de îmbolnăvire. Când factorii de stres dispar, lucrurile reintră, de obicei, în normal. Dar nu întotdeauna. 

Unele probleme pot să devină cronice, de aceea e important să fie tratate cu ajutorul unor specialiști, explică dr. Leanca Mariana Marcu, director medical la Spitalul de psihiatrie pentru cronici Schitu Greci, din județul Olt.

„Trebuie să le comunici, să le discuți, să mergi la psiholog. Ca și în atacurile de panică. Sunt atât de dramatice, omul le trăiește ca pe un lucru înfiorător. Ele, în esență, sunt niște lucruri banale. Dar tu simți că mori dacă nu suni la 112 și dacă nu știi niște tehnici de respirație, să îți spui, chestia asta am mai pățit-o, nu mi s-a întâmplat nimic. Trebuie să te adresezi specialiștilor”, adaugă aceasta. 

Au crescut apelurile la 112 pentru tentative de suicid

Presa a scris în ultimele luni despre foarte multe cazuri de suicid, inclusiv părinți care și-au luat viața, de mână cu copiii lor. 

Datele statistice oferite de către STS, la solicitarea Libertatea, arată că în 2021, al doilea an al pandemiei, a crescut numărul de apeluri la 112 privind tentativele de suicid cu aproximativ 12,6% față de anul anterior. 

Dacă în perioada 2018-2020, numărul de apeluri nu a depășit 16.000, numărul a crescut la aproape 18.000 în 2021, arată datele STS. 

Apelurile la Telefonul Verde Antisuicid au crescut, de asemenea, în 2020 și în 2021 cu 8-10% față de anii anteriori, conform informațiilor primite de la Alianța Română de Prevenție a Suicidului (ARPS).

• 2018: 3.786 de apeluri
• 2019: 3.822 de apeluri
• 2020: 4.231 de apeluri
• 2021: 4.181 de apeluri

Medicul psihiatru Tiberiu Rotaru Anghelescu, manager al Spitalului de Psihiatrie Cronici Siret, spune însă că nu ar trebui trasată o legătură de cauzalitate între efectele pandemiei și cazurile de suicid. 

„Dacă în legătură cu pandemia se poate constata o creștere a nivelurilor anxietății și mai ales a anxietății pe probleme legate de sănătate, problema suicidară este și trebuie tratată separat”, crede acesta. 

„În ceea ce priveste problema suicidului există studii care arată că prezentarea pe larg a cazurilor acestora în mass-media poate să determine efectul de copiere la anumite persoane”, adaugă medicul. 

În întreaga lume, pandemia a tăiat accesul bolnavilor la spitale de psihiatrie, deși cazurile de anxietate și depresie au crescut puternic peste tot. În anii care vin vom afla ce implicații a avut asta în România, o țară în care oamenii spun că nu sunt deprimați, nu merg la psiholog, dar se internează în spitale de psihiatrie într-o proporție mai mare ca în alte țări.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro