20 de tablouri noi ale lui Adrian Ghenie, expuse la Londra. Lucrările costă între 400.000 și 1,5 milioane de euro

Artistul creează de obicei în jur de zece lucrări pe an, însă toate cele 20 de lucrări expuse la Londra în cadrul expoziției „The Fear of NOW” au fost realizate în 2022.

„A fost ca și când mâna și creierul meu știau deja ce să facă”, a declarat Adrian Ghenie într-un interviu pentru publicația Artnet, la deschiderea expoziției sale.

Imagini cu lucrările pot fi vizionate aici.

Lucrări vândute în total cu peste 39 milioane de dolari

Picturile din galeria de la Londra au prețuri între 400.000 și 1,5 milioane de euro, în timp ce lucrările pe hârtie costă între 120.000 și 175.000 de euro, conform Artnet. Picturile sunt niște reprezentări distorsionate grotești cu Marilyn Monroe și o serie de imagini care redau figuri destructurate, fragmentate de tentațiile secolului al XXI-lea. La acestea se adaugă schițele în cărbune.

Colecționarii de artă stau la coadă pentru a le cumpăra, iar lista de așteptare este lungă, a spus dealerul de artă de la Thaddaeus Ropac Gallery. Galeria a anunțat că oferă însă prioritate muzeelor. „E important ca o mare parte dintre operele lui Ghenie să meargă într-un cadru instituțional, să fie scoase în afara pericolului speculei”, a explicat dealerul.

Suma a fost atinsă în prima jumătate a acestui an, după ce două lucrări ale sale au depășit de două ori consecutiv suma-record la care au fost achiziționate. E vorba de „Degenerate Art”, ulei pe pânză din 2016, vândut în luna mai cu aproape 9,3 milioane de dolari la Sothebys, în New York, pentru ca doar o săptămână mai târziu, lucrarea „Pie Fight Interior 12” să fie vândută la licitație în Hong Kong pentru 10,3 milioane de dolari, potrivit Adevărul.

Un limbo al device-urilor

Pentru Adrian Ghenie, schițele în cărbune expuse la galeria din Londra în această perioadă sunt o noutate, a mărturisit el pentru Artnet. Înainte făcea mai degrabă niște colaje pentru a-și pregăti picturile.

„Mereu mi-a fost teamă de desen, pentru că am crezut că e vorba despre precizie și eu sunt mai degrabă opusul preciziei”, a spus el. Și-a schimbat părerea după ce a descoperit un tip de hârtie care îi permite să șteargă cărbunele dacă face o greșeală. „Repetiția” în cărbune, cum o numește el, l-a făcut, de asemenea, să picteze mai ușor, de-asta a și reușit să realizeze anul acesta 20 de lucrări noi.

Picturile sale sunt despre anxietățile contemporane. Figurile distorsionate stau aplecate peste telefoane sau deasupra laptopurilor, încadrate de lumina unui ecran. Deasupra capetelor lor este o furtună de gânduri în culori. Cele mai bune lucrări ale lui Ghenie, notează Artnet, sunt autoportretele din studio, care evocă o minte neliniștită, „condamnată” la consum excesiv de rețele sociale și McDonalds. Elemente care se regăsesc și în lucrări.

„Datorită device-urilor, am sentimentul că nu mai sunt singur”, explică Ghenie. „Există acestă colectivitate în studio, pe care nu o pot exclude. Nu mă lasă să fiu singur. Dar în același timp, nici nu sunt conectat cu ea. E un limbo”, adaugă artistul.

Inspirația

Ghenie a fost laureat cu Premiul Academiei Române pentru pictură, o distincție care se acordă o singură dată unei persoane, după ce a reprezentat România la Bienala din Veneția, în 2015.

Tatăl lui a fost dentist și a lucrat împreună cu mama lui, tehnician dentar. Când vorbește despre mediul de acasă, își amintește de mirosul de antiseptic. Artistul era fascinat în special de cărțile de medicină pe care părinții lui le aveau în bibliotecă, cu imagini grafice care i-au rămas în minte și care l-au inspirat în stilul său de lucru.

Un volum, în special, i-a atras atenția în copilărie: unul cu fotografii alb-negru cu primele încercări de chirurgie reconstructivă pe soldații din Primul Război Mondial. „Era oribil. Arăta ca Frankenstein”, spune Ghenie.

Și alte experiențe i-au influențat înclinația către stilul grotesc. Un profesor de la Universitatea din Cluj și-a dus studenții într-o morgă ca să-i învețe despre poziția mușchilor în corpul uman. Își amintește cum urmărea disecarea cadavrului și cum privea cu o fascinație morbidă și dezgust la un raft cu capete.

Totul a început în Veneția

Adrian Ghenie și Mihai Pop deschiseseră deja galeria Plan B în Cluj când au fost prima dată invitați să-și expună lucrările la târgul internațional de artă din Viena, Austria. Picturile lui Adrian Ghenie au avut succes și au fost vândute cu 400-500 de euro.

Au urmat apoi mai multe expoziții, la Praga, în Zürich, în New York. Au fost menționați la acea vreme într-un amplu articol din New York Times. După un an de la deschiderea galeriei, administrarea Plan B a rămas exclusiv în mâinile artistului Mihai Pop, în timp ce Adrian Ghenie a preferat să se întoarcă în studioul său.

„Nu-mi plăcea să interacționez cu alți artiști. Mi-am dat seama că îmi place să admir operele, dar nu am răbdare pentru realizatorii lor”, a declarat Ghenie pentru Artnet.

La scurt timp după, dealerul de artă Juerg Judin i-a invitat la Berlin. I-a oferit lui Ghenie un studio, iar pentru Plan B a amenajat un spațiu cu chirie mică într-o galerie.

Adrian Ghenie a stârnit interesul cumpărătorilor de artă după expoziția din 2011 de la Muzeul Palazzo Grassi din Veneția. Atunci, lucrările sale au început să apară și la licitații.

Succesul lui Adrian Ghenie

Galeristul Thaddaeus Ropac, specializat în arta contemporană internațională, care a fondat Galerie Thaddaeus Ropac, spune că cele mai dorite lucrări ale lui Ghenie sunt cele din 2008 încoace. Dar s-a ajuns în punctul în care oamenii își doresc să pună mâna pe orice fel de operă semnată de artistul român, a spus Ropac pentru Artnet.

Talentul artistului este, evident, principala explicație pentru interesul crescut pentru picturile lui Adrian Ghenie, explica un director de muzeu pentru New York Times în 2016. Jurnaliștii spuneau atunci însă că sunt mai mulți factori care au contribuit la succesul lui Adrian Ghenie: o cerere mare pentru pictură, în general, numărul limitat de lucrări realizate de Ghenie și o piață formată din cumpărători bogați.

Mihai Pop are propria sa teorie. Cererea mare vine din țările care s-au dezvoltat rapid, China, India, Brazilia, atât de rapid, încât și-au „ratat modernitatea”. Lucrările lui Ghenie, foarte psihologice, au mai multe în comun cu arta modernă de secol XX decât arta contemporană.

Adrian Ghenie a rămas loial galeriei Plan B și prietenului său Mihai Pop, care îl reprezintă. „Este un membru al familiei”, spune Pop. „Dintr-o singură lucrare a sa, poți să acoperi costurile galeriei pentru un an întreg”, glumește el. Seara, când stau amândoi în studio, se gândesc că dacă la un moment dat nu mai merge nimic, se pot întoarce în România să predea arte plastice elevilor de liceu.

În Berlin, Ghenie a deschis, în urmă cu câțiva ani, un bar cu cinema peste drum de studioul său, numit Bar Trauma, devenit între timp un spațiu sigur pentru activiști și comunitatea LGBTQ+. Pop spune că Ghenie voia inițial doar un loc în care să meargă seara târziu, după ce termina de pictat. Uneori, se strecoară în spatele barului și devine barman. „Nimeni nu-l cunoaște și îi place asta”, povestește prietenul său.

Expoziția „The Fear of NOW” poate fi vizitată până pe 22 decembrie.

Foto: Sabina Dragomir

Vezi rezultatele alegerilor prezidențiale – turul 1 și află când este turul al doilea al votului pentru președinție!  

Urmărește-ne pe Google News