ComenteazăAnul 2020 a debutat în România cu liberalizarea prețurilor la energia electrică, ceea ce a adus o creștere între 13% și 26% a prețurilor suportate de populație.
Aceasta s-a suprapus însă peste o creștere a prețurilor energiei în toată Europa, venită ca urmare a reluării activității industriale.
Concomitent, o iarnă care s-a terminat mai târziu în acest an a dus la creșterea prețurilor gazelor, după ce depozitele europene au rămas goale peste vară.
La acest lucru s-au adăugat și jocurile Gazprom, care a oprit temporar livrările pentru a presa Uniunea Europeană să accepte pornirea gazoductului Nord Stream 2. Acesta transportă gaze pe sub Marea Baltică, între Rusia și Germania.
Toate aceste lucruri au făcut ca prețul gazelor și energiei electrice să crească masiv în Europa, bătând record după record.
Ulterior, acestea au început să ajungă în facturile oamenilor simpli, deoarece furnizorii care cumpără aceste mărfuri de pe bursele de profil au majorat și ei prețurile mai departe.
Astfel, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS), prețul gazelor era în luna octombrie cu 49,42% mai mare față de decembrie 2020, iar cel al electricității cu 8,14%.
Energia termică este și ea cu 11,88% mai scumpă în același interval.
Carburanții, scumpi și ei
Odată cu reluarea activității economice ca urmare a campaniilor de vaccinare a crescut și prețul țițeiului pe bursele mondiale, deoarece cererea și-a revenit.
Populația și-a reluat și ea mobilitatea, plecând în concedii și călătorii, ceea ce a dus mai departe la cerere mai mare de benzină și motorină.
Astfel, prețul țițeiului a ajuns în octombrie 2021 la 80 de dolari pe baril pe bursele de mărfuri, cel mai mare nivel din 2014 încoace, după cum relata CNBC.
Față de 2020, creșterea era de 60%.
Această creștere s-a simțit la rândul ei în prețuri, inclusiv în România. Conform INS, în octombrie carburanții erau cu 23,41% mai scumpi față de decembrie 2020.
Creșteri de prețuri și la mâncare
Dar pandemia, problemele de producție și cele cu prețul energiei au dus și la scumpirea alimentelor.
Datele INS arată că față de ultima lună a anului 2020 uleiul este cu 25,47% mai scump, în vreme ce cartofii s-au scumpit în același interval cu 19,61%.
Alte scumpiri notabile au mai înregistrate de citrice (14,02%), mălai (12,22%), zahăr (10,45%), făină (9,16%), pâine (8,96%), brânză (6,3%), fasole (5,89%).
Carnea de porc s-a scumpit cu 2,52%, cea de pasăre, cu 3,67%, iar cea de vită, cu 3,44%. Prețul ouălor este, la rândul său, cu 3,38% peste cel din decembrie 2020.
Criza cipurilor frânează industria auto
Alte două fenomene observate în acest an au fost criza cipurilor, care a afectat îndeosebi sectorul auto, și problemele de pe lanțurile de aprovizionare, care au afectat importul de produse din Asia.
Criza cipurilor a venit ca urmare a cererii mari, în contextul în care mare parte din populație a evitat sistemele publice de transport, iar cererea pentru autoturisme a revenit rapid.
Lipsa cipurilor a făcut ca marii producători să reducă producția. Au oprit, rând pe rând, fabricile giganți precum Volkswagen, Ford, General Motors, Toyota, Honda.
Inclusiv grupul Renault a fost afectat, iar Dacia a stopat, la rândul său, producția la Mioveni.
Constructorii au folosit puținele cipuri disponibile mai mult pe modelele high-end, astfel că s-a ajuns ca acum să fii nevoit să aștepți 6 luni pentru onorarea unei comenzi.
În alte cazuri, companiile au eliminat o serie de funcții sau au produs mașinile pe stoc, urmând să adauge componentele greu de găsit după sosirea acestora.
Singurii care și-au crescut producția au fost producătorii de mașini electrice, care în acest an au consemnat creșteri puternice de producție. Este vorba de Tesla, dar și de grupuri chineze ca BYD, Nio, Xpeng sau Li Auto.
Potrivit INS, prețul autoturismelor și pieselor de schimb era în octombrie cu 3,52% peste nivelul din decembrie 2020.
Probleme și la electronice
Concomitent, munca de acasă și școala online au necesitat mai multe laptopuri, telefoane și tablete, ceea ce a crescut cererea de cipuri.
Statul acasă a adus și un boom în gaming, iar acesta a adus propria presiune. Chiar și acum cu greu se găsesc în magazine console de jocuri Sony PlayStation 5 și Xbox Series One X de la Microsoft, iar același lucru este valabil și în cazul plăcilor grafice Nvidia și AMD.
Problema de bază a cipurilor este că majoritatea acestora se realizează în Taiwan, în fabricile colosului TSMC, iar construirea de noi uzine costă miliarde de dolari și durează ani buni.
Criza lanțurilor de aprovizionare
Concomitent cu criza cipurilor există o adevărată criză și pe lanțurile de aprovizionare.
Unele dintre companiile de transport naval nu dispun de destule containere, în alte părți lipsesc șoferii, așa cum e cazul Marii Britanii, iar în alte părți este cazul unor anumite produse.
În SUA, vapoarele așteaptă și patru săptămâni pentru descărcare, din lipsă de muncitori pe uscat.
Costul transportului maritim a explodat în ultimul an. Spre exemplu, prețul pe ruta Shanghai-Rotterdam a crescut cu 200%.