Cuprins:
Cel mai cald an din 1961
Gigantul asiatic este cel mai mare emițător de gaze cu efect de seră din lume, pe care oamenii de știință le consideră responsabile de încălzirea globală. Cu toate acestea, este încă în urma Statelor Unite și a altor țări în ceea ce privește emisiile pe cap de locuitor.
„În 2024, temperatura medie națională a fost de 10,92 grade Celsius, cu 1,03 grade peste medie. Acesta a fost cel mai cald an din 1961, când au început înregistrările de observare cuprinzătoare”, a declarat miercuri seara Administrația Meteorologică din China pe site-ul său.
„Ultimii patru ani au fost cei mai calzi înregistrați. Cei mai calzi 10 ani din 1961 încoace au avut loc toți în secolul XXI”, a adăugat aceasta.
În centrul Beijingului, Xu Yici, angajată în sectorul financiar, constată că aceste temperaturi ridicate au afectat deja una dintre activitățile de iarnă preferate ale locuitorilor din Beijing: patinajul.
„Nu există gheață la Palatul de Vară. Plănuiam să merg să patinez acolo, dar anul acesta nu am putut”, a declarat Xu pentru AFP.
Recorduri peste tot în lume
Schimbările climatice au provocat condiții meteorologice extreme și temperaturi record anul trecut, a avertizat luni Organizația Meteorologică Mondială (OMM).
Încălzirea globală, cauzată în mare parte de arderea combustibililor fosili, nu este doar o chestiune de creștere a temperaturilor, ci are repercusiuni majore din cauza căldurii suplimentare acumulate în atmosferă și în mări.
Aerul mai cald poate reține mai mult vapori de apă, iar oceanele mai calde înseamnă o evaporare mai mare, ceea ce poate duce la ploi torențiale și furtuni mai intense.
Consecințele pot fi mortale și sunt din ce în ce mai costisitoare, deoarece deteriorează proprietățile și distrug culturile.
India a confirmat, de asemenea, că a avut cel mai cald an din 1901, iar Australia, al doilea cel mai cald din 1910.
În Europa, Germania a raportat în decembrie un record similar de la sfârșitul secolului al XIX-lea, în timp ce Praga a avut „cel mai cald an de departe”, a anunțat joi agenția meteorologică cehă, care înregistrează date din 1775. Recordurile anterioare din 2018 și 2023 au fost depășite cu 0,5 grade.
„Este de remarcat faptul că din cei mai calzi 15 ani înregistrați, toți au avut loc după 1990 și 13 în secolul nostru”, a adăugat aceasta.
Nici România nu a făcut excepție
Temperatura medie anuală a României a crescut, în perioada 1958 – 2023, cu aproximativ +2.11°C, potrivit Raportului „Starea Climei – România 2024”.
Monica Ioniță, cercetătoare în cadrul Grupului de Paleoclimatologie de la Institutul „Alfred Wegener pentru Cercetări Polare și Marine”, a analizat evoluția valurilor de căldură ce au afectat România în 2024.
Astfel, în perioada 31 mai – 31 iulie 2024, țara noastră a fost lovită de cel mai lung și intens val de căldură din istoria recentă. În aceste 62 de zile, 46 de zile au avut condiții de val de căldură, reprezentând 75% din întreaga perioadă.
Primul val de căldură a avut loc între 31 mai și 13 iunie 2024, înregistrat la stația meteorologică București Filaret, și a durat 14 zile, cu o intensitate cumulată de 114,04°C.
Al doilea val, desfășurat între 16 și 21 iunie, a avut o intensitate de 115,34°C și a durat 16 zile.
Cel mai intens val de căldură a fost înregistrat între 6 și 21 iulie, cu o intensitate cumulată de 152,02°C, un record pentru ultimii 130 de ani.
Costuri astronomice
În 2024, China a înregistrat deja cele mai fierbinți luni iulie și august din 1961 încoace. Vara sa a fost marcată de fenomene meteorologice extreme și valuri de căldură.
În orașul sudic Guangzhou, temperatura medie a depășit 22 de grade timp de 240 de zile, bătând recordul precedent de 234 de zile stabilit în 1994, potrivit mass-media de stat.
De asemenea, zeci de persoane au fost ucise în inundații în întreaga țară anul trecut.
În mai, ploile abundente din sudul țării au provocat prăbușirea unei autostrăzi. Tragedia a ucis 48 de persoane.
Autoritățile au promis că emisiile de CO2 vor atinge nivelul maxim în 2030, înainte de a ajunge la neutralitatea carbonului în 2060. Acestea dezvoltă în mod activ energiile regenerabile pentru a atinge acest obiectiv.
În 2024, inundații mortale au devastat, de asemenea, Spania și Kenya. Multiple furtuni au lovit Statele Unite și Filipine. Seceta severă și incendiile forestiere au afectat America de Sud.
Anul trecut, fenomenele meteorologice extreme au făcut mii de victime.
În termeni economici, catastrofele naturale au cauzat pierderi de 310 miliarde de dolari la nivel mondial, conform unei estimări a grupului de asigurări Swiss Re.