ComenteazăDacă definiția modestiei ar avea un exponent, acesta ar fi fost cu siguranță profesorul de fizică Ion Băraru. Constănțeanul predă la Colegiul Național „Mircea cel Bătrân” și din 2002 participă în fiecare an la concursurile organizate de NASA, de unde de fiecare dată elevii lui vin cu premii acasă. Săptămâna trecută a participat la Salonul de Inventică de la Romexpo. Acolo l-am găsit când își pregătea o prezentare înconjurat de elevi. Și le cerea părerea. ”Cred că aici vine pluralul, domnule profesor, collide, nu collides”, spune Andrei Rotaru.
Și din conversația lor nu prea îți dai seama care e elevul și care e profesorul, pentru că învață împreună, unii de la alții. O relație prietenească pe care profesorul o definește simplu: ”Mă consider un egal al lor, un partener, cu poate ceva mai multă experiență și cu la fel de multă îngăduință. Caut să aflu tot ce e mai bun în ei și să îi determin să-și dea frâu liber imaginației, pentru că pe mine mă interesează în special imaginația, bazată pe foarte solide cunoștințe STEM – știință, tehnologie, inginerie, matematică și artă, bineînțeles. Pentru că adevărații artiști ai viitorului sunt inginerii și tehnicienii de mare calitate și care sunt izvorul dezvoltării societății.”
Elevii lui Ion Băraru ajung la mari universități fluierând
Elevii profesorului Ion Băraru sunt într-adevăr niște artiști pe care i-a luat de mână și le-a dat încredere. De altfel, în prezentarea pe care o pregătește va spune povestea Andrei Stroe, care acum zece ani confecționa fluiere în laboratorul de fizică a liceului din Constanța și acum este în elita astrofizicii mondiale.
”Vă dau un exemplu, am aicea o elevă, Diana Mihai, care a făcut analiza unui sunet de câteva secunde în laboratorul de fizică, foarte simplu, cu un laptop se poate face, și toți elevii fac asta în mod curent la fizică la mine. Pentru că elevilor trebuie să nu le fie frică de calculator. Am rugat-o apoi să sufle într-un fluier făcut de o elevă, Stroe Andra, care a realizat acest fluier tot în cadrul orelor de fizică în urmă cu zece ani și acuma Andra este doctor în astrofizică, a scris o lucrare extraordinară, «When the galaxy clusters collide» și care arată cum apar planete în urma coliziunii dintre marile galaxii, și care este o personalitate de excepție a astrofizicii mondiale”, povestește profesorul de fizică Ion Băraru.
Anul acesta, echipele românești au participat la două competiții de la NASA, iar cea mai importantă a fost la Kennedy Space Center, unde s-au făcut echipe mixte din mai multe țări care au avut ca temă un proiect pentru colonizarea planetei Venus. Provocarea a fost cu atât mai mare cu cât condițiile pe această planetă sunt vitrege.
”Presiunea e de 90 de atmosfere, asta ar fi la echivalentul presiunii de la 900 de metri sub apă, iar temperatura este undeva la 478 de grade Celsius. Deci condițiile extreme ne forțează să stăm doar în interiorul așezării, în interioriul domurilor care vor fi făcute din reardoniu, un material care ni s-a impus să-l folosim de către organizatori și care are o rezistență deosebită”, explică Alexandra Iamandii, una dintre elevele participante la concurs.
Citește și:
Un profesor român a făcut o descoperire uriașă pentru depistarea cancerului
Unii adolescenți vor la mall, alții pe planeta Venus
Andrei Rotaru, care vrea să facă o facultate de inginerie aerospațială, dă frâu liber visării. ”Eu, gândindu-mă, aș avea două variante în momentul de față, sau trei aș putea să zic: aș crea să văd o dată cum e pe Venus, să simt, nu doar din punct de vedere al teoriei, dar și pe Marte, Lună, și tot așa unor planete care au fost supuse unor teorii de colonizare”, spune tânărul.
Pentru proiectul de concurs de la NASA au avut 48 de ore la dispoziție. Și nu au pus geană pe geană în timpul acela. Dar nimic nu contează când ești pasionat. Și când alți adolescenți nu știu cum să ajungă mai repede la mall, Andrei se visează explorator al altor planete: ”Ne permite să evoluăm faptul că ne gândim mai departe de planeta noastră”.
Fiecare dintre elevii care stau ciorchine lângă Ion Băraru completează portretul acestui profesor pasionat. De ce nu se limitează însă doar la predarea de la clasă și își dedică tot timpul liber acestor copii?
”Ar fi culmea să fiu doar profesor la clasă, aceea sunt funcționari, nu sunt profesori, mie îmi place să lucrez cu elevii, asta este”, spune scurt profesorul de fizică Ion Băraru.
Fizica altfel pentru profesori altfel
Foștii lui elevi îi scriu periodic, îl felicită pentru rezultate și asta îi dă profesorului energia să continue. În plus, marile firme au început deja să îi vâneze elevii, din timpul liceului. ”Săptămâna aceasta am primit invitații de la firme de mare răsunet de la noi din țară, firme de informatică, de automatizări, electronică, de la ELI, proiectul de la Măgurele, și îi invită pe elevii care au performat, nu doar la NASA, ci și în competiția de sateliți, s-au oferit să ne ajute efectiv, material, astfel încât elevii să vină la ei să lucreze”, mai spune profesorul de fizică Ion Băraru. Acest „domn Trandafir” modern are foști elevi pe la cele mai prestigioase universități din lume, Princeton, Harvard, Cambridge.
„Nu am nici supărarea nici bucuria excesivă de a ști că elevii sunt peste tot în lume, ci constat că sunt peste tot în lume, și că formează o peliculă „mircistă”, cu o anumită amprentă educațională și comunică între ei, și o să auzim multe lucruri frumoase despre ei”, spune profesorul.
De altfel, învățământul din Constanța are printre cele mai bune rezultate din țară. Doi olimpici din Constanța, de exemplu, au luat punctajul maxim la bacalaureatul american.
Din 2012, în școlile din țară a fost pilotat programul de învățare a fizicii prin investigație. Proiectul a pornit timid și a întâmpinat rezistența unor profesori și chiar a autorităților, dar a continuat cu pregătirea a sute de profesori de fizică să predea fizica altfel. Iar acum, Centrul de Evaluare şi Analize Educaţionale a demarat și proiectul „Chimia altfel”. Rezultatele s-au văzut încă de la început: profesorii și-au găsit motivarea, elevii, plăcerea de a învăța prin experimente și în plus au avut și rezultate mult mai bune.
Citește și:
5 elevi români au fost premiați de NASA și MIT