”Drumul nostru către zid i-a făcut pe ei (Nicolae şi Elena Ceauşescu) să nu mai meargă pe propriile picioare, au fost conduşi în stare de imponderabilitate de către colegii mei, pentru că nu mai aveau putere să meargă. Iniţial, ei au crezut că merg la elicopter, după care tovarăşul s-a uitat în ochii mei preţ de câteva momente şi atunci l-am văzut pe Ceauşescu uman; i-au dat lacrimile. După care, spre zid, a fost foarte demn”, a declarat Dorin Cârlan.

Recomandări

PSD continuă strategia prudenței electorale cu un obiectiv îndrăzneț: „în liniște” către 38-39 la sută din voturi

Potrivit lui Dorin Cârlan, ultimele cuvinte ale lui Nicolae Ceaușescu au fost: ‘Trăiască Republica Socialistă România liberă şi independentă! Moarte trădătorilor! Istoria mă va răzbuna!”, după care a început să cânte un fragment din „Internaţionala”.

Dorin Cârlan a povestit că el şi ceilalţi doi colegi ai săi, căpitanul Boierul Ionel şi sergentul major Gheorghiu Octavian, au executat foc fără somaţie. Ceilalţi soldaţi prezenţi au asigurat şi ei foc aproape când Nicolae şi Elena Ceauşescu erau la pământ. „Am tras circa 30 de cartuşe în zona ei (Elena Ceauşescu, n.r.), în capul ei am vrut să se ducă, de la un metru, un metru jumătate. Cert este că nu mi-am dat seama atunci, cum nu îmi dau seama nici acuma, dar aveam pe pantaloni şi pe bocanci urme de oase şi de creier şi de sânge”, a mai explicat acesta.

Ce s-a găsit în poșeta Elenei Ceaușescu în momentul execuției

Detaliile șocante au ieșit la iveală de-a lungul timpului, iar dezvăluirile arată că soția celui mai temut om din România înainte de momentul 1989, adică Elena Ceaușescu, credea în Dumnezeu, deși doctrina comunistă interzicea practicile religioase. Colonelul în rezervă Adrian Eugen Cristea detaliază ce s-a întâmplat după momentul execuției celor doi ”tirani” și ce au găsit soldații în poșeta fostei prime doamne imediat după clipele fatale.

Recomandări

Dilema cetățeanului în campania electorală: stau cu ochii ca pe butelie pe candidați sau îi ocolesc ca pe ciumați?

”Pe la începutul anului 2005, la un post de televiziune, au fost redate câteva discuții dintre un personaj foarte controversat, care mai apare în presa cotidiană, dar și în opinia publică, și niște reporteri tineri, dornici să afle cât mai multe adevăruri. La un moment dat, o ziaristă îi pune o întrebare, din curiozitate și nu numai, dar cu importanță pentru privitori. Întrebarea era simplă și se dorea un răspuns pe cât mai complet: dacă își amintește ce s-a găsit în poșeta Elenei Ceaușescu, la Târgoviște, înainte de a fi împușcată? Omul nostru, cu calmul lui specific și o grimasă producătoare de vreun infarct, (…) a dat un răspuns scurt, milităresc”, amintește colonelul în rezervă în cartea ”A fi sau a avea”.

În rândurile următoare, Adrian Eugen Cristea confirmă prezența iconiței și spune că obiectul religios  se afla cu un motiv în poșeta Elenei Ceaușescu.

”Existența ei nu a fost și nu este vreun secret de stat sau militar. Dar acest aspect, necunoscut de cei mulți până la răspunsul dat, deschide discuții. (…) De ce să nu admitem că, angajându-se în desfășurarea unei politici atee și având o situație materială deosebită, rezultată tocmai din susținerea unui regim, a preferat, ca atâția alții, acceptarea unei duplicități. Se mai știre că orice om care ajunge în situații deosebit de grele, lasă la o parte orice ideologie și, atunci, face apel la credința în care s-a născut (…)”, explică Adrian Eugen Cristea.

Recomandări

Sondaj INSCOP la comanda Libertatea. Cine cred românii că ar fi un prieten mai bun al României dintre Donald Trump și Kamala Harris

Zidul execuţiei nu se usucă niciodată

Corpul de clădire unde a fost judecat şi executat cuplul Ceauşescu e astăzi gol, deşi se află în incinta unei unităţi de jandarmi funcţionale. Ceea ce îi uimeşte pe toţi e faptul că, de 20 de ani, zidul execuţiei are o pată umedă exact în dreptul unde au fost împuşcaţi cei doi. Indiferent dacă este vară sau iarnă, ea nu se usucă. Târgoviştenii spun că zidul e ud din cauza lacrimilor lui Ceauşescu, care nu conteneşte din plâns.

Pietroiul blestemat a anunţat moartea lui Ceauşescu

Moartea violentă a dictatorului Nicolae Ceaușescu a născut mai multe legende urbane. Una spune că execuţia sa a fost efectul unui blestem al Saftei Brâncoveanu.

La 28 august 1835, Safta Brâncoveanu, fiica Marelui Ban Tudorache Balş şi soţia Banului Grigore Basarab Brâncoveanu, a semnat contractul de construire a unui spital lângă Biserica Brâncovenească din Capitală. La 14 octombrie 1838, Spitalul Brâncovenesc a fost deschis bolnavilor. Pentru a marca această ctitorie, Safta a comandat o construcţie în marmură, pe care a montat- o pe frontispiciul bisericii. Printre altele, semnul conţinea şi un blestem la adresa celui ce ar îndrăzni să se atingă de construcţie.

Ceauşescu a dărâmat spitalul şi biserica în 1984. Din imobile nu au mai rămas decât pietroiul cu blestemul.

“Inscripţia, care se află acum chiar la Universitate, în curtea Muzeului de Istorie al Municipiului Bucureşti, conţine la final un blestem care cere Divinităţii ca acela care se va atinge de ctitorie, adică de spital, să fie omorât de cei din neamul său într-o zi de sărbătoare. În 1989, Ceauşescu a fost împuşcat de cei de un neam cu el chiar de Crăciun. Este o coincidenţă cel puţin stranie“, declara muzeograful Dan Falcan, pentru Libertatea.

Valentin Ceauşescu: „Am privit procesul şi execuţia părinţilor la televizor”

Valentin Ceauşescu, singurul fiu rămas în viaţă al fostului dictator Nicolae Ceauşescu, a povestit ce s-a întâmplat la 21 decembrie 1989, când discursul tatălui său din balconul Partidului Comunist a fost primit cu dezaprobare de mulţime.

Având în spate povara trecutului familiei sale,  Valentin Ceauşescu îşi aminteşte că în acea seară i-a spus tatălui său „că lucrurile trebuie să se schimbe chiar din ziua următoare, dacă va mai exista ziua următoare. Voiam ca lucrurile să fie reformate”.

După arestarea părinţilor săi, Valentin şi prietena sa, care acum îi este soţie, au plecat din Bucureşti, mergând să locuiască la un prieten. El a fost arestat la 25 decembrie, ziua în care părinţii săi au fost judecaţi sumar şi executaţi. „În seara aceea, am fost dus la un complex militar şi am privit procesul şi execuţia la televizor (…). Îmi era ruşine, ruşine să fiu român (…). Nu e vorba despre cum îţi tratezi liderii, nu are nici o legătură. Este greu de descris, dar am avut sentimentul acesta când priveam, că este un fel de lucru murdar (…) că era ruşinos să priveşti asta”, povestea el.

Citește și:

VIDEO|Amintiri din comunism: Frig în case, apă caldă cu program, alimente pe cartelă. Punctul culminant, groaza de Securitate