Interviu realizat de Claudiu Săftoiu
- Domnule deputat Ovidiu Raețchi, la finele lui 2017, România se află sub o guvernare de stânga, prin alegerea unui pol de stânga care a promis multe. V-ați poziționat în opoziție. A fost aceasta eficientă?
E relativ greu să faci opoziție unui pol de putere atât de puternic, cum a reușit PSD-ALDE să devină. Vedeți mesajele care vin din societatea civilă, care sunt profund nemulțumite de opoziție, cerând soluții de luptă mai radicală, în Parlament, lucru care poate să divizeze opoziția. E foarte greu, fără sprijinul, fără implicarea societății civile, să blochezi măsurile PSD-ALDE, care au posibilitatea să treacă ca tancul peste opoziție, să schimbe regulamente vechi de decenii, pentru a bloca până și dreptul de a vorbi. Din punctul ăsta de vedere, pentru a face opoziție eficientă, ai nevoie de o alianță cu societatea civilă. Dezamăgirea față de PNL, în București, a fost de la 40%, la 12%, în 2016. Societatea civilă – adevărul ăsta e – a fost cea care a reușit să blocheze constant PSD-ul în cele mai stridente demersuri ale sale, privind justiția, în principiu. Pe zona economică, cu care PSD s-a legitimat pentru a veni la putere, el a livrat cam 10% din ceea ce a promis. Înregistrăm un regres: inflație, creșteri de prețuri. Tema justiției ajunge la momentul separării apelor. PSD a reușit să treacă trei legi controversate și forțează acum miezul problemei: codurile. Aici îi suspectăm, pe bună dreptate, că își fac legi pentru ei. (…) Dreapta poate să fie puternică, poate să preia guvernarea, într-o formulă în care este perfect unită și dă efectul de mobilizare, prin unitate.
- Cum apreciați poziția României – de abținere – referitoare la decizia SUA de a-și muta ambasada americană la Ierusalim, după decizia istorică și controversată a lui Donald Trump?
Fiind reprezentat atât în zona arabă, cât și în Israel, am în reflex echilibrul, pentru binele românilor din zonele de graniță arabo-israeliene. Cred că decizia României de a se abține a fost corectă, inevitabilă. Votul alături de Statele Unite a aparținut doar unor state din America Centrală, America de Sud. Dar tot blocul european alege o cale mai așezată. Subiectul rămâne actual. Suntem condamnați, ca și până acum, la soluție diplomatică. Problema palestiniană vine din Primul Război Mondial, a fost trasată poate ciudat atunci, și de atunci tot încercăm diplomatic să menținem lucrurile pe lina de plutire.
- Anul 2018 a fost prefațat de un an al înzestrării armatei române, la un nivel fără precedent, în toată istoria Românei. Sunt sume care ar putea ajunge la 15 miliarde pe euro, pentru achiziția de armament și echipamente militare la standarde NATO. Ne pregătim. Apare un război la orizont?
Lucrurile au fost puse în mișcare de situația din Crimeea și de disponibilitatea arătată de Rusia și de Vladimir Putin de a încălca orice uzanță diplomatică și de schimba granițele, într-o zonă a Europei mai mult decât sensibilă. (…) Avem o prezență NATO mai activă, în special în zona Mării Negre, care a devenit mult mai vulnerabilă, odată ce Rusia a făcut pasul înspre Crimeea. Decizia de a avea o creștere de buget pentru Apărare este absolut decentă. Rămânerile în urmă la nivelul armamentului de înaltă clasă erau majore. Este meritul președintelui României să fi impus acel pact de 2%, pentru 10 ani de acum încolo. Sunt 9,3 miliarde de euro alocate în acest proiect, pentru cele opt programe deja aprobate. Senzația mea e că vor fi suplimentate, pentru că mai avem două programe pendinte foarte importante: programul F-16, care nu se află între cele opt votate de Parlament, și programul pentru elicoptere de atac.
- Ca și costuri, cât va plăti România pentru achiziția acestor arme ultraperformante?
Se poate ajunge la suma despre care vorbeați. Cheltuielile cu înzestrarea vor crește peste 10 miliarde de euro, prin achiziția de F-16 și elicoptere de atac.
- Cu ce se alege România? Unii spun că dăm aliaților foarte mulți bani, față de nivelul pieței achiziției de armament.
În primul rând, România se alege cu o poziționare geopolitică foarte importantă. Dacă țara reușește să treacă peste aceste drapaje PSD ale justiției și să se stabilizeze ca stat de drept democratic, fără probleme, vom vedea, uitându-ne în jur, că avem țara cea mai mare, democrația cea mai mare și țara cea mai stabilă militar, și cea mai securizată. Vom avea o capacitate strategică extraordinară, de a acoperi atât zona Rusiei, cât și zona Orientului Mijlociu.
- Producătorii români de armament și componente militare reclamă faptul că nu vor avea acces la bugetul de 9,3 miliarde de euro pentru înzestrarea Armatei. Ce împiedică acest lucru?
Un blocaj legislativ stupid, care apare în legea industriei naționale de apărare, care spune, în normele de aplicare, că o serie de ministere și de structuri de securitate – SRI, SIE – trebuie să dea un acord pentru ”achiziții de necesitate”, cu scop militar. Aceste entități nu au însă în atribuții necesitățile militare ale Armatei. Se va schimba legislația, paragraful respectiv, de a ”achiziții de necesitate”, la ”achiziții de legalitate”, probabil.
- Vorbim despre pregătiri militare de proporții și de durată. Care este starea psihică a militarilor care petrec timp în teatrele de operațiuni?
La americani, situația veteranilor este una dintre cele mai fierbinți probleme. Anul trecut, se ajunsese la o rată a sinuciderilor uriașă: 20 de sinucideri pe zi. (…) Au fost introduse de urgență măsuri de re-inserție profesională și de consiliere psihologică imediată. Au o linie telefonică 24/24 de consultanță pentru astfel de cazuri. (…) La militarii români, nu e cazul, din cauza numărului mult mai mic de combatanți, care au luptat, în special, în Afganistan.
- Cazuri există la noi?
E foarte greu să îi faci pe oameni să vorbească. Există, la nivel de zvon, iar Ministerul Apărării nu discută subiectul ăsta.
- Cum va arăta anul politic 2018? Dar în regiune, vom avea conflict deschis?
Primele două luni vor fi dedicate pentru apărarea justiției. Am văzut modificări la coduri care vizează absurdul. PNL va trage permanent semnale de alarmă. În regiune, vom avea mai curând o acalmie. Dacă Vladimir Putin va dori să își atenueze imaginea de lider dur, are șansa să o facă, în cel de-al patrulea său mandat de președinte.
Citește și: