ComenteazăProfesorul Alexandru Oproiu vorbeşte despre bolile noi ale aparatului digestiv, majoritatea cauzate de alimentația bogată în grăsimi și dulciuri, lipsa de mișcare, cum ar fi, spre exemplu, ficatul gras, refluxul gastroesofagian și canerul colorectal.
Profesorul Alexandru Oproiu a condus timp de 24 de ani Institutul Fundeni și a fost de două ori secretar de stat în Ministerul Sănătăţii. El s-a pensionat în anul 2000, după 47 de ani de învățământ, 24 de ani în care a fost director și 3.890 zile de gardă (adică peste peste zece ani), primind o pensie de 440 de lei. Şi acum, la cei aproape 88 de ani, profesorul Oproiu este, timp de zece ore pe zi, la căpătâiul bolnavilor, fie la Spitalul Clinic de Urgenţă „Agrippa Ionescu”, fie în sistemul privat.
Consultă, așa cum a învățat de la maeştrii săi, printre care profesor doctor N.G. Lupu, analizând pacientul din vârful capului și până la degetul mic de la picior. Are continuu stetoscopul de gât, pentru că îi este foarte util la consultații, deși medicii tinerii le spune stetoscopiști celor ca el.
Este bucuros că a reușit să trăiască şapte decenii în secolul XX şi aproape două decenii în mileniului trei. Se poate mândri cu o experienţă de viaţă unică şi formidabilă, pentru că a trait și a văzut multe. Dar este nostalgic după acele vremuri de început când timpul alocat bolnavului nu era cronometrat de cineva dintr-un birou, cum este astăzi, de pildă, la 15-20 de minute. Pentru că timpul alocat bolnavului pornea de la o discuție prietenească dintre medic și pacient. Vorbeau despre suferința bolnavului, despre istoricul suferinței, despre problemele de sănătate pe care le-a avut înainte de a ajunge la doctor, despre ce probleme familiale de sănătate are, adică bolile părinților, fraților sau surorilor, pentru că genetica nu era la niveul molecular de azi. Așa se crea o apropiere între medic și pacient, o încredere, dar erau şi premise pentru un dignostic foarte precis.
”Din nenorocire, tehnicizarea medicinei a dus la depărtarea medicului de pacient. Da, ajută la dignostic, dar nu trebuie să distrugă relația dintre cei doi”, spune profesorul Oproiu.
Ulcerul, boala la modă acum câteva decenii
Dacă înainte erau la modă ulcerul gastric și duodenal, acum au scăzut foarte mult acestea, dar și cancerul gastric. Însă acum sunt foarte multe cazuri de reflux gastroesofagian, ficat gras și cancer colorectal.
”Refluxul vine de la aciditate, dar mai sunt și alți factori. Din nenorocire nu poate să existe fără să dea simptome. Pacientul vine că nu poate să înghită bine, dar nu are arsuri. Sau vine numai pentru arsuri. Refluxul este considerat o boală foarte păcătoasă pentru că, prin leziunile pe care le dă acum pe esofag, favorizează apariția cancerului de joncțiune esogastrică”, spune profesorul Oproiu.
Cancerul colorectal este o problemă de sănătate publică
Tot mai răspândit este și cancerul colorectal.
”Această boală reprezintă peste tot în lume o problemă de sănătate publică. Din cauza faptului că incidența acestui cancer este din ce în ce mai mare, vârsta de la care apare a coborât. Acum două-trei decenii se considera că boala apare după 60 ani. Acum, la peste 45 de ani apar tot mai multe cancere recto-colonice. De aceea, în foarte multe țări s-au dezvoltat programe de screening pentru cancerul colorectal, în special pentru leziunile cu risc crescut de cancer, la persoane de peste 45 de ani care nu au absolut nicio simptomatologie digestivă. Cea mai sigură metodă de diagnostic este colonoscopia optică”, adaugă profesorul Oproiu.
Cauzele acestui tip de cancer sunt considerate tot ca rezultat al regimului alimentar modern, bogat în proteine din carne roșie.
„Persoanele care mănâncă zilnic carne roșie, vacă, miel, porc, au risc mai mare de cancer colorectal. Ar fi indicate carnea albă, de găină, curcă, pește mai mult. De exemplu, dieta mediteraneană, cu mai mult pește și legume, este însoțită de un număr mai mic de cazuri de cancer colorectal”, mai spune medicul gastroenterolog.
Regimul alimentar tot mai bogat în alimente cu gust bun, tot mai plin de hrană concentrată, înalt prelucrată, plină de conservanţi şi coloranţi, perturbă echilibrul şi funcţionarea tubului digestiv.
Ficatul gras este o afecțiune care este în creștere permanentă
O altă afecțiune tot mai răspândită este ficatul gras. Este boala de care suferă bolnavii din multe țări, fie că sunt mai grași sau slabi.
”Ficatul gras este o afecțiune care este în creștere permanentă peste tot în lume. Pe lista de transplant hepatic a ajuns ca cirozele hepatice care survin ficatului gras non-alcoolic să fie pe primul loc înainte de cirozele hepatice virale și chiar alcoolice. Asta pentru că este legată de o serie de tulburări metabolice ale vieții moderne, respectiv sedentarism, obezitate, hierponderabilitate, hipercolesterolemia și creșterea, de asemenea a trigliceridelor”, explică profesorul Alexandru Oproiu.
Dar trebuie știut că și persoanele slabe pot să facă această afecțiune, din cauza tulburărilor metabolismului grăsimilor și a sedentarismului vieții cotidiene. Există și vești bune: ficatul gras poate fi vindecat.
”Ficatul gras este vindecabil, prin modificarea stilului de viață, adică regim alimentar sărac în dulciuri și lipide și prin exerciții fizice. Când apare steato-hepatita, vorbim de o medicație, care încă nu a fost legiferată și bine statuată, de medicația antioxidantă, în special vitamina E”, mai spune profesorul Oproiu.