ComenteazăReminiscențe ale comunismului dăinuie și acum pe holurile Consiliului Județean Vaslui, din Palatul Administrativ, și ele pare că nu deranjează pe nimeni. De altfel, înainte de 1990, în această clădire, cu o vechime de aproape jumătate de secol, situată în centrul municipiului Vaslui, a funcționat întregul aparat de stat și de partid, cel comunist, evident.
După construirea grandiosului edificiu care mărginește Piața Civică, doi artiști, de a căror existență nu se mai știe nimic, au realizat trei lucrări din mozaic, atât în exteriorul, cât și în interiorul clădirii. Două dintre opere se află la intrarea în sala mare de ședințe a Palatului Administrativ, intitulată de câțiva ani ”Ștefan cel Mare”, precum și pe unul dintre pereții exteriori ai acesteia. Cea de-a treilea lucrare este exact pe peretele de la intrarea în Prefectura Vaslui. Cu toate că ”îți sar în ochi” în momentul în care treci pe lângă ele, nimeni nu le-a remarcat în mod deosebit și nici nu a încercat să discute despre ceea ce simbolizează. De altfel, pe lângă mozaicul de la intrarea în sala de ședințe au trecut, de-a lungul perioadei postcomuniste, premieri, miniștri și chiar președinți de stat, cum ar Ion Iliescu.
Secera și ciocanul, cartea și cheia franceză, oamenii muncii și familia
Singurul mozaic care poate fi ”deslușit” cât de cât de publicul larg este cel situat la intrarea în sala mare de ședințe a Palatului Administrativ. Pe acesta pot fi observate mai multe simboluri, toate care au legătură cu perioada comunistă. Unul dintre aceste simboluri este ”secera și ciocanul”, folosit pentru reprezentarea comunismului și a partidelor comuniste. De altfel, acest simbol era și pe steagul Partidului Comunist Român (PCR), încadrat de spicele de grâu. Imaginea celor două unelte suprapuse simbolizează alianța politică dintre țărănime și proletariatul industrial. ”Secera și ciocanul” a fost și unul dintre simbolurile Republicii Socialiste Federative Sovietice Ruse și ale Armatei Roșii create în 1918.
Alte două simboluri distinctive ce apar pe același mozaic, puse unul lângă celălalt, sunt cartea și o cheie franceză, ceea ce ar reprezenta intelectualii și clasa muncitoare. De altfel, pe mozaicul de aproximativ 20 de metri pătrați par a fi reprezentați ”revoluționarii comuniști” și familia, celula de bază a societății în perioada Epocii de Aur.
”Sunt expresii arhitecturale ale modului în care oamenii au văzut lumea timp de 50 de ani și din această cauză eu cred că trebuie respectate”, este de părere președintele Consiliului Județean Vaslui, Dumitru Buzatu.
”Nu trebuie să stricăm, pentru că s-ar putea să nu ne ridicăm la valoarea necesară să construim mai bine”
În ultimii aproape 26 de ani de când s-a înființat Consiliul Județean Vaslui, pe la conducerea instituției s-au perindat cinci președinți, toți cu legături directe cu perioada comunistă, unii chiar și foști membri ai PCR, în condițiile în care au fost crescuți și educați de regimul postbelic: Constantin Alexandru (PD), Ion Manole (PDSR și PSD), Corneliu Bichineț (PRM, acum PMP), Vasile Mihalachi (PSD) și Dumitru Buzatu (PSD). Niciunul dintre aceștia nu a fost deranjat, se pare, de cele trei mozaicuri și de simbolurile comunismului. Dovadă este faptul că ”operele de artă” amplasate în locuri ”cheie”, se află și acum pe pereți, fără nicio modificare.
”Clădirile administrative care au fost construite în perioada comunistă sunt marcate de anumite realități artistice caracteristice perioadei. Din această perspectivă, și Consiliul Județean Vaslui este beneficiarul unor astfel de opere de artă. Și zic beneficiarul gândindu-mă la mozaicurile care împodobesc zidurile de la intrarea în Prefectură, de la etajul I al Consiliului Județean și de pe peretele exterior al sălii de ședințe a CJ, pe care noi încercăm să le conservăm și să le facem vizibile. Ele sunt opere de autor, expresii ale realismului socialist în artă și trebuie să acceptăm că multe dintre acestea au o evidentă valoare artistică”, susține Dumitru Buzatu.
Președintele Consiliului Județean Vaslui a dat ”garanții” că atât timp cât va fi la conducerea instituției, acele mozaicuri nu vor fi modificate sau scoase de pe pereți.
”Cred că, multă vreme, aceste opere nu au fost puse în valoare. Lumea s-a obișnuit cu prezența acestora și nu le mai atribuie o semnificație de actualitate. Ele reprezintă o mărturie a istoriei, una artistică valoroasă. Nu trebuie să stricăm pentru că s-ar putea să nu ne ridicăm la valoarea necesară să construim mai bine”, spune Dumitru Buzatu.
Citește și: