Primele semne de boală s-au manifestat vineri, când un porc a murit.

Porcii au fost ridicați, duminică, de Direcția Sanitar-Veterinară Ilfov și a fost activat Centrul Local de Combatere a Bolilor.

„Nici nu bănuiam asta. Nu-mi venea să cred. Autostrada şi drumul judeţean sunt mai departe de mine. M-au sunat ciobanii să-mi zică că murit un porc. M-am urcat în maşină şi m-am dus şi am luat medicul veterinar. A chemat autoritaţile de la D.S.V.S.A.”, a declarat pentru cotidianul Libertatea, Dorel Apostol, fermierul în gospodăria căruia s-a descoperit primul focar de pesta porcină africană de lângă Bucureşti.

Cât despre cauzele în urma cărora i s-au îmbolnavit porcii, Dorel Apostol susţine ca la doi paşi de fermă, aflată la graniţa dintre comunele Stefăneştii de Jos şi Tunari, ar fi o groapă de gunoi neautorizată.

„Mai vin şi aruncă gunoi. O iau cu căruţele prin lanul de floarea soarelui şi aruncă aici. Lângă e Ştefanestiul, cu Cosmopolisul(n.r. – cartierul rezidenţial). Toate rezidurile le aruncă acolo, mortăciuni, sticle”, conchide proprietarul saivanului.

Focarul de pestă porcină a fost confirmat într-o anexă a unei stâni aflată la aproximativ patru kilometri de centrul comunei Tunari. Aceasta se află, în câmp, la câteva sute de metri de Centura Capitalei.

„Pesta porcină africană a fost confirmată într-o anexă, a unei stâne, cu un efectiv de 15 porci. Focarul a fost izolat, animalele au fost eutanasiate iar dependinţa a fost dezinfectată. Carcasele au fost preluate şi neutralizate de reprezentanţii Direcției Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Ilfov”, a declarat pentru Libertatea primarul comunei Tunari, Alexandru Neacşu.

În momentul de față, la nivelul comunei Tunari, se iau măsuri pentru înființarea de filtre la cele patru intrări în comună. Potrivit autorităţilor locale, filtrele sunt formate din polițiști, jandarmi și reprezentanți D.S.V.S.A., care să prevină transportul ilicit de animale şi să gestioneze punctele de dezinsecție.

Numărul focarelor de pestă porcină din România este dublu față de cel înregistrat de cinci ţări vecine în doi ani

O condiţie pentru aderarea României la Uniunea Europeană a fost înfiinţarea unui sistem informatic naţional prin care statul să poată să aibă acces la un recensământ în timp real al animalelor din sectorul zootehnic. Mai exact, o evidenţă a vânzărilor, a sacrificărilor, a naşterilor şi deceselor de animale din ferme sau din gospodării, fie că e vorba de păsări, cai, bovine, oi şi, în cele din urmă, de porci. Situația este, însă, cu totul asta.

  • 900 de medici veterinari din 2.500 nu au acces, în plină epidemie de pestă porcină, la Sistemul Național de Identificare și Înregistrare a Animalelor (SNIIA).
  • Programul informatic trebuie să ofere autorităţilor o imagine clară cu privire la efectivele de porci din zonele afectate de molimă.
  • Softului îi lipseşte o extensie de control sanitar impusă de legislaţia europeană pentru a preîntâmpina răspândirea epidemiilor.
  • În multe zone, porcii sunt înregistraţi pe hârtie de medicii veterinari locali, iar informaţiile privind efectivele de animale nu ajung la Centru.
  • Fără înregistrare în SNIIA, proprietarii nu pot fi despăgubiţi în cazul în care ANSVSA dispune eutanasierea într-o anumită regiune.
  • Veterinarii sunt obligaţi la plata unei taxe pentru accesarea sistemului statului, deşi mulţi funcţionează la limita subzistenţei.
  • Numărul focarelor de pestă porcină din România este dublu față de cel înregistrat de cinci ţări vecine în doi ani. La noi, peste 600, la ei, 318.

În Brăila, porcii sunt îngropaţi de vii, iar pesta africană „izvorăşte” din pământ

La data de 13 august, Libertatea a publicat un material cu informații șocante, în care a arătat cum, în Brăila, normele impuse prin manualul operaţional pentru intervenţia în focarele de pestă există doar pe hârtie, iar virusul pestei porcine e încă liber.

  • Luate prin surprindere de epidemia de pestă africană, autorităţile din Brăila nu ţin cont decât de uciderea animalelor.
  • În satul Lanurile, porcii sunt îngropaţi de vii.
  • La Gura Călmăţui, pământul de deasupra gropilor cu sute de animale bălteşte. Acum câteva zile a bolborosit.
  • Normele impuse prin manualul operaţional pentru intervenţia în focarele de pestă există doar pe hârtie.
  • Aici, virusul pestei porcine e încă liber.

Comisia Europeană susține că fermierii români afectați de pesta porcină nu pot primi despăgubiri de la UE

După o solicitare făcută de europarlamentarul român Laurențiu Rebega, comisarul european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Phil Hogan, a transmis că schema de ajutor de criză nu poate fi accesată de fermierii români afectați de pesta porcină africană pentru că aceasta ar fi „o măsură de ultim resort”.

„Potrivit ANSVSA, la mijlocul lunii august, numărul focarelor de pestă porcină africană a ajuns la 677. Acestea se află în 132 de localităţi din opt judeţe: Satu-Mare, Bihor, Sălaj, Tulcea, Brăila, Constanţa, Ialomiţa şi Galaţi.

În calitate de europarlamentar, am luat o poziție hotărâtă, cerând tuturor factorilor de răspundere măsuri urgente și extraordinare. Am solicitat, de asemenea, sprijin din partea Comisiei Europene, adresând, în acest sens, o scrisoare oficială comisarului pentru agricultură, Phil Hogan. Răspunsul primit poate fi rezumat așa: există mecanisme de sprijin, dar efortul trebuie făcut de către autoritățile române”, a transmis Laureurențiu Rebega pe site-ul lui.

În continuare, comisarul Phil Hogan i-a răspuns europarlamentarului român că înțelege „situația dificilă a crescătorilor de porcine din zonele afectate și că, înainte de toate, țara noastră trebuie să ia toate măsurile ecesare pentru a ține epidemia sub control, cu precădere prin folosirea instrumentelor disponibile prin legislația privind sănătatea animalelor, în special în Directiva Consiliului 2002/60/EC.”

„În plus, răspunsul României la situația epidemiologică în legătură cu Pesta Porcină Africană ar trebui să fie aliniat principiilor Strategiei UE pentru Pesta Porcină Africană. Măsurile implementate de România pentru monitorizarea și eradicarea Pestei Porcine Africane sunt deja susținute financiar de UE încă din 2015, printr-un program veterinar multianual completat de finanțarea de urgență, în baza dispozițiilor Regulamentului 652/2014”, a scris comisarul european pentru Agricultură, Phil Hogan.

Urmărește-ne pe Google News