Pentru cei 80 de pacienti ai Centrului Medico-Social ‘Sf. Luca’, din Bucuresti, duminica, 30 martie, a fost o zi speciala. Ei au primit daruri din partea Fundatiei Ringier, iar cei care se pot deplasa au fost dusi la restaurant.
S-au bucurat ca niste copii cand au primit cadourile. Asta si sunt. Suflete singure, dornice de afectiune. Unii au familie, altii nu, dar pe toti ii leaga faptul ca, pe o cale sau alta, au ajuns aici si pare ca nimeni nu-i doreste inapoi acasa. Pentru a le mai usura cumva viata pacientilor de la ‘Sf. Luca’, Fundatia Ringier, infiintata la inceputul acestui an, a investit 25.000 de euro in 40 de paturi moderne, lenjerii si alte donatii, iar lucrurile nu se vor opri aici.
‘Ringier este o companie care face profit in Romania si doreste ca o parte din acesti bani sa se intoarca la oamenii nevoiasi din aceasta tara’, a declarat Marius Hagger, directorul general al Ringier Romania, dupa ce a vizitat caminul. 20 de pacienti fara probleme de sanatate au fost dusi cu un autocar la restaurantul Riviera, pentru un pranz festiv. Batranii nu si-au putut stapani lacrimile cand pe scena localului a urcat Irina Loghin, cantareata favorita a multora dintre ei. Artista nu a acceptat sa fie remunerata, considerand momentul artistic un cadou facut de ea batranilor.
20 de pacienti de la ‘Sf. Luca’ au fost duminica la un pranz festiv, in compania lui Marius Hagger, directorul general al Ringier Romania si a Adelei Popescu, directorul de comunicare al companiei (ambii in picioare)
„Nu imi pot uri fiul”
Clemansa este bucuresteanca, are 71 de ani, a fost contabil, a avut o familie, un copil, un apartament, o viata ca a multor altor romani. Nu banuia ca va ajunge vreodata intr-un centru medico-social, uitata de propriul ei fiu. ‘Baiatul meu are 45 de ani si de 13 ani este stabilit in Africa de Sud. Are o afacere a lui si e casatorit acolo. In 2005 mi-a propus sa-mi vand apartamentul si sa ma mut definitiv la el. I-am trimis lui banii luati pe casa si m-am dus acolo. Dupa doua saptamani, m-a trimis inapoi in tara si am ajuns pe drumuri. Nu imi pot uri fiul, desi m-a daramat psihic’, spune femeia, cu glasul inecat de lacrimi.