OECD este un bloc de 38 de state variate, care grupează atât națiunile bogate, cât și țări în curs de dezvoltare, precum Mexic și Estonia.
Există puține dovezi că inteligența artificială are un impact semnificativ asupra locurilor de muncă în acest moment, dar acest lucru ar putea fi din cauză că revoluția se află la început, arată OECD.
Impact mai mare în estul Europei
Locurile cu cel mai mare risc de automatizare acontează 27% din forța de muncă în statele OECD, iar țările din estul Europei sunt cele mai expuse, arată organizația cu sediul de la Paris în raportul său pe anul 2023.
Conform graficului prezentat, joburile aflate în risc sunt 36,4% în Ungaria, acesta fiind cel mai înalt nivel raportat. Concomitent, procentul este de 35,7% în Slovacia, 35,2% în Cehia, 33,5% în Polonia și 31% în Letonia și Slovenia.
- România nu este prezentă în clasament, deoarece nu este membră OECD. Țara noastră dorește însă să acceadă în organizație și și-a depus cererea în decembrie 2022.
Sunt considerate locuri aflate sub risc cele unde se folosesc mai bine de 25 de abilități din cele 100 pe care experții în inteligență artificială consideră că pot fi ușor automatizate.
Teama angajaților
Trei din cinci muncitori se tem însă că își vor pierde locul de muncă din cauza inteligenței artificiale în următorii 10 ani, conform unui sondaj OECD prezentat anul trecut. Sondajul a acoperit 5.300 de lucrători din 2.000 de companii din domenii de la producție la finanțe, dintr-un număr de șapte țări OECD.
Sondajul a fost efectual înainte de succesul avut de ChatGPT.
În ciuda temerilor privind inteligența artificială, două treimi din muncitorii care lucrează cu aceasta susțin că automatizarea le-a făcut munca mai puțin periculoasă și dificilă.
„Cum va impacta inteligența artificială în final lucrătorii la locul de muncă și dacă beneficiile vor fi mai mari decât riscurile va depinde de politicile pe care le luăm”, a spus Mathias Cormann, secretarul general al OECD, în cadrul unei conferințe.
Ce trebuie să facă statul
„Guvernele trebuie să ajute muncitorii pentru a se pregăti pentru schimbările și beneficiile generate de oportunitățile pe care inteligența artificială le va aduce”, a continuat acesta.
Salariile minime și negocierile colective ar putea ușura presiunea pe care inteligența artificială ar putea să o pună pe salarii, în vreme ce guvernele și autoritățile de reglementare trebuie să se asigure că drepturile nu sunt compromise, mai arată OECD.