ComenteazăMai întâi, o explicație – de ce Crăciunul azi și nu pe 25 decembrie. Pentru că sârbii, rușii, moldovenii, macedonenii, ucrainenii, gruzinii, kazahii, bielorușii, dar și etiopienii(!) țin sărbătorile după vechiul calendar, denumit iulian – a fost adoptat de Iulius Cezar în anul 45 î.Hr. Restul creștinilor țin calendarul gregorian, actualizat în 1582 de Papa Grigore al XIII-lea.
Așa se ajunge ca aproximativ 100.000 români să
sărbătorească azi nașterea lui Iisus Hristos.
Cele trei tradiții
Cea mai numeroasă minoritate pe stil vechi e cea ucraineană, undeva la 50.000 de etnici. Iar cei mai mulți ucraineni sunt în Maramureș, pe malul stâng al Tisei, acolo unde, azi, în 14 sate și în orașul Sighet, va avea loc slujba de Crăciun.
Iar tinerii care se-ntorc la părinți la
început de ianuarie încearcă să respecte ce le-a rămas în bagaj din copilărie.
Și mai încearcă ceva: să se-nvoiască de la locurile de muncă fix când colegii
se întorc după minivacanțe.
Căci le-au rămas cel puțin trei tradiții
colorate, gustoase ori mistice.
1. Viflaimul
Micii colindători umblă încă din seara de Ajun, însă cele trei zile nu trec fără sceneta jucată pe toate ulițele satului. E vorba de Viflaim, numele vechi folosit în acele părți pentru Betleem. Practic, e un joc de rol prin care se vestește nașterea pruncului de către păstori, magi și îngerași, rolul jucat de cei mai mici, începătorii în ale obiceiului. Ei sunt combătuți de personajele negative – moșul, dracul/moartea ori Iuda. Ultimii se dau în stambă pentru a satiriza defectele umane.
Acum câteva decenii,
înainte de plecările masive în străinătate, existau chiar mai multe Viflaimuri
în același sat, în funcție de zona de proveniență a colindătorilor.
2. Cele 12 feluri de mâncare. De post
Pentru că-n Ajun se
ține post, ucrainencele din Maramureș pregătesc nu mai puțin de 12 feluri de
mâncare. Fără carne, fără brânză, fără ouă, ci variațiuni pe bază de ciuperci,
varză, grâu și nucă.
De exemplu, un meniu ar putea cuprinde ciuperci uscate, ciuperci cu sos, sarmale cu ciuperci, varză călită, grâu fiert, prune uscate fierte, hrișcă, tăiței cu varză, paste făinoase cu pesmet, pâine de casă, colac cu nucă și prăjitură cu nucă.
3. Fân sub fața de masă
O altă miniscenetă e
amplasată chiar în camera unde se primesc colindătorii. Sub fața de masă se
pune fân, pentru a simboliza ieslea în care s-a născut Iisus. Sub masă se pune
tămâie, unul dintre darurile primite de Mântuitor de la magi.
Greu
după valul de plecări
Totuși, pe străzile din satele Maramureșului
de nord e puțină lume. Puțini își mai permit să revină în începutul de an în
România. Cei care reușesc să dea o fugă sunt studenții ori cei plecați în alte
orașe din Ardeal.
De exemplu, la acest Crăciun, Dana-Maria Oprișan-Pop a revenit în Valea Vișeului, satul ei natal, și a vorbit cu reporterii chiar în timp ce pregătea mâncarea.
”Deși mulți au plecat deja înapoi, că încep munca, pentru mine sărbătorile continuă. Acesta e Crăciunul pe care îl simt cu adevărat ca o sărbătoare. Din dimineața zilei de 6 vin și pregătesc bucatele, apoi, seara de Ajun e perioada reîntâlnirilor. Plus că mă bucură și cei mici, care încă merg la colindat din casă în casă”, spune Dana.