Timur Ömür, zis Oliver, 43 de ani, ar putea fi unul dintre cei mai prolifici pedofili străini care au acţionat vreodată în România. În cazul lui, anchetatorii au identificat 36 de victime, dar se bănuiește că numărul lor e mai mare, precizează un judecător de drepturi şi libertăţi de la Curtea de Apel Bucureşti. 

Printre copiii abuzaţi sexual de Ömür e şi o fetiţă de 12 ani. 

„Nu a fost violent, le dădea bani victimelor, pentru a întreține acte sexuale cu ele. Nu are antecedente penale, are o educație bună şi un loc de muncă stabil, fiind specialist IT, nu prezintă pericol social pentru ordinea publică”, pleda, pentru Ömür, unul dintre avocaţii care încercau să-l scoată din arest.

Judecători: „Era atașat infracțional de România”

„Ştiam că locuiește în America şi că lucrează la Google”, au declarat, la DIICOT, victimele şi martorii audiaţi. 

În realitate și în acte, domiciliul lui Ömür era într-un oraş din sudul Germaniei. Încă din 2015, el obişnuia să vină în România, de mai multe ori pe an. Stătea aici şi câte două săptămâni, închiria apartamente şi aproape zilnic abuza sexual câte o minoră.

„Venea periodic, cu scopul exclusiv de a săvârși infracțiuni, ceea ce denotă un profund dispreț pentru valorile sociale din această țară, față de care nu are niciun fel de atașament, decât unul, se pare, infracțional”, notează judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti. 

În ancheta de la DIICOT, martorii au precizat că Ömür le-a mărturisit că vrea să cunoască „fete slabe, care să nu arate matur”. „Mi-a spus că preferă fetele de 12-13 ani. Cred că în apartament avea camere video ascunse, cu care înregistra totul”, a declarat Ştefania U., una dintre primele victime ale pedofilului german.

Cine intermedia lua 100 de lei pentru fiecare fată adusă

„Mulți dintre copiii agresaţi sexual provin din familii cu situații financiare precare, cu abuz de alcool. Sunt și victime ale neglijenței, pentru că în acele familii nu există un adult care să monitorizeze copilul, să fie atent la ce se întâmplă cu el și la cine este prin preajma lui”, preciza, într-un interviu pentru Libertatea, psihologul Patricia Aramă, de la Biroul de Agresiuni Sexuale din București.

Fetiţele pe care Ömür le-a abuzat, vreme de 5 ani, se înscriu în acest profil. Ştefania U. provenea dintr-o familie cu 9 copii, care trăia cu chirie într-o locuinţă socială. În august 2015, când a întreţinut relaţii sexuale cu Ömür, fata avea 14 ani.  

Ştefania a mers în apartamentul închiriat de cetăţeanul german împreună cu o altă fată, de 17 ani. Dar peste câteva luni, ea însăşi a început să-i furnizeze lui Ömür victime din cercul ei de cunoştinţe. Primea câte 100 de lei pentru fiecare fată adusă. 

Jurnalul de vacanţă, din monitorizări

După trei ani, Ömür a picat pe interceptări, într-o altă anchetă a DIICOT. În iulie 2018 s-a emis un mandat de supraveghere tehnică, iar germanul a fost interceptat şi filat. 

Iată cum arăta jurnalul său de vacanţă, potrivit monitorizărilor:

● 19.08.2018, ora 19.00 – Ömür aduce cu maşina, într-un apartament închiriat lângă Piaţa Rosetti, două fete: victima cu nr. 19*, în vârstă de 16 ani, și victima cu nr. 20, de 13 ani. Fetele fuseseră recrutate de Ştefania U., care le şi însoţeşte.

● 20.08.2018, ora 21.30 – În locuinţa închiriată de german ajunge victima cu nr. 21, de 17 ani. Pedofilul face poze, care rămân stocate în laptopul lui. 

● 21.08.2018, ora 4.00 – Ömür  întreţine relaţii sexuale cu victima cu nr. 22, de 15 ani. Filmează şi fotografiază totul.

● 22.08.2018, ora 19.00 – Victima cu nr. 21 se întoarce în apartamentul închiriat de cetăţeanul german. 

● 23.08.2019, ora 12.30 și, apoi, ora 19.00 – Ömür o aduce din nou la el pe victima cu nr. 22.

● 25.08.2018, ora 0.00 – În locuinţa germanului ajunge victima cu nr. 23. E cea mai mică dintre victime. Fetiţa de doar 12 ani avea tată vitreg, șapte fraţi şi locuia, împreună cu familia, într-un imobil ocupat abuziv, din spatele Parcului Cişmigiu. În acordul de recunoaştere a vinovăţiei, Ömür a declarat că a pus-o să se dezbrace şi s-a masturbat, în timp ce-i atingea corpul. Apoi, a plătit-o cu 150 de lei. 

● 26.08.2018, ora 21.00 – Victima cu nr. 21 intră în apartamentul închiriat de cetăţeanul german. Mai târziu, revine şi victima cu nr. 22, în vârstă de 15 ani.

● 28.08.2018 – Ömür face poze cu caracter pornografic victimei cu nr. 24, care avea 17 ani. 

● 29.08.2018, ora 18.30 – Victima cu nr. 21 revine în locuinţa lui Ömür.

În câteva zile, 6 victime minore au intrat în casa germanului, sub privirile celor care-l monitorizau. Dar lui Ömür nu i s-a întâmplat nimic atunci. El a fost pus sub acuzare şi apoi arestat abia un an mai târziu.

Ultima victimă, „determinată să întrețină acte sexuale”

În august 2019, DIICOT a reconstituit activitatea infracțională a lui Ömür din materialele pornografice găsite pe un laptop de-al său. De la prima monitorizare şi până la arestarea sa, cetăţeanul german a mai venit în România de opt ori şi a abuzat sexual alţi 12 copii.

Ultima victimă a lui Ömür avea 14 ani, şapte fraţi şi o mamă diagnosticată cu afecţiuni psihice. Familia locuia, abuziv, într-o clădire a primăriei amenajată pentru birouri, iar cu un an înainte, fata fusese reclamată dispărută, la poliţie. 

Pe 12 august 2019, după miezul nopţii, ea i-a fost adusă pedofilului german de către doi bărbaţi: V. Dinaur şi V. Dănuţ. 

Ultimul „a determinat-o să întrețină acte sexuale normale cu inculpatul Timur Ömür” şi el a primit, pentru asta „suma de aproximativ 800 de lei”.

La scurt timp, poliţia a descins peste Ömür și l-a reţinut. Se întâmpla la două săptămâni după cazul Caracal. La fel ca Dincă, pedofilul german a fost acuzat de trafic de minori, pentru că „a exploatat sexual victimele, în interes propriu”.

Ömür: „Am fost indus în eroare de procurori”

Opt dintre victimele abuzate sexual de Ömür aveau doar 13 ani. Iar alte opt – 14 ani. Un judecător de drepturi şi libertăţi care a studiat dosarul subliniază, în decizia de menţinere a lui Ömür în arest preventiv: „Cel mai probabil, victimele nu au putut înțelege gravitatea abuzurilor la care au fost supuse de către inculpat”. 

Dar DIICOT nu l-a acuzat pe Ömür de viol. Iar printre probele din dosar nu există niciun raport de evaluare psihologică a victimelor, prin care se putea stabili dacă aceste fete, de 13-14 ani, aveau sau nu discernământul necesar pentru a consimţi actul sexual cu un adult.

După cinci luni de anchetă, în ianuarie 2020, procurorii DIICOT au ajuns la o înţelegere cu Ömür. Printr-un acord de recunoaştere a vinovăţiei, el a fost acuzat de trafic de minori în formă continuată (7 acte materiale), pornografie infantilă în formă continuată (58 de acte materiale) şi act sexual cu un minor (14 victime), urmând să execute 8 ani de închisoare. 

„Inculpatul a avut o atitudine de colaborare şi, în declaraţiile date, a relatat exact ceea ce s-a întâmplat, în măsura în care acesta şi-a adus aminte cele întâmplate”, precizează DIICOT.

Acordul trebuia să fie verificat de un judecător de la Tribunalul Bucureşti. Imediat ce dosarul a ajuns în instanţă, Ömür s-a răzgândit şi a spus că „a fost indus în eroare cu privire la pedeapsa maximă ce i-ar putea fi aplicată”.

Şi astfel, verificarea acordului de către instanţă, care, de obicei, durează doar câteva săptămâni, s-a prelungit peste doi ani.

Cum a scăpat Ömür de arestul preventiv

La începutul anul trecut, Curtea de Apel Bucureşti a cerut ca dosarul să fie rejudecat. Iar pe 6 decembrie 2021, Tribunalul Bucureşti a respins acordul de recunoaştere a vinovăţiei. DIICOT a atacat decizia, dar, pe 21 martie anul acesta, Curtea de Apel Bucureşti a menţinut sentinţa.

Ömür era atunci încă în arest. De 2 ani şi 7 luni, judecătorii îi prelungeau, succesiv, măsura preventivă, motivând că, „în ipoteza lăsării sale în libertate, există oricând riscul de a comite noi infracțiuni”. 

Ultima prelungire a arestului preventiv expira pe 28 martie 2022. Cu trei zile înainte, pe 25 martie, DIICOT a finalizat rechizitoriul şi l-a trimis în judecată pe Timur Ömür, prin procedura obişnuită. 

A fost prea târziu, pentru că judecătorul nu a mai putut prelungi arestul preventiv al lui Ömür. Legea spune că rechizitoriul și dosarul cauzei „se înaintează judecătorului de cameră preliminară cu cel puțin 5 zile înainte de expirarea duratei” măsurii preventive a inculpatului.

Pe 28 martie 2022, Timur Ömür a fost liberat din Penitenciarul Rahova. 

Când se decide soarta dosarului

Dosarul în care Ömür este acuzat nu a trecut încă de camera preliminară. Aflat în libertate, cetățeanul german a venit la şedinţele de judecată de la Tribunalul Bucureşti. 

În sală nu era prezentă niciuna dintre cele 36 de victime. Pentru 10 dintre ele, încă minore, instanţa a dispus desemnarea unor avocaţi din oficiu care să le apere interesele în proces.

În septembrie, Tribunalul Bucureşti a decis că procesul ar putea începe. Dar Ömür a contestat decizia. Avocata lui a precizat, în sala de judecată, că el nu poate fi acuzat de trafic de minori, pentru că DIICOT „nu enumeră, sub nicio formă, care au fost modalităţile în care s-a săvârşit infracţiunea, prin exploatarea sexuală”.

Ömür mai critică şi faptul că mandatele de supraveghere tehnică au fost cerute şi emise într-o altă cauză penală, când el încă nu era pus sub acuzare.

La începutul anului viitor, Curtea de Apel Bucureşti va decide dacă procesul lui Ömür ar putea începe sau dacă dosarul se va întoarce la DIICOT.

* Am folosit numere pentru a proteja identitatea victimelor

Foto ilustrativ: Shutterstock

 
 

Urmărește-ne pe Google News