4 martie 1977, ora 21.22. 44 de ani de la cel mai devastator cutremur din istoria României, care a luat 1.578 de vieți

„Casa mea a fost dărâmată! A căzut cu totul la cutremur. Am fugit ca un nebun din cantonament de la Săftica spre casă, acolo unde erau Neli și Răzvan”. Povestirea îi aparține lui Mircea Lucescu, unul dintre cei mai galonați antrenori români.

Lucescu avea 32 de ani în martie 1977. „Am ajuns acasă și am văzut o parte din casă prăbușită. Am intrat și un perete întreg de la camera lui Răzvan era prăvălit peste tot patul. Nu-i găseam pe nicăieri, apoi i-am văzut venind împreună pe stradă. Fuseseră la film, la Scala. Acest lucru i-a salvat!”, își mai amintește tehnicianul.

11.350 de răniți, 35 de clădiri prăbușite

Puternicul seism de pe 4 martie a provocat prăbuşirea și avarierea gravă a sute de imobile, iar sub ruinele acestora au fost prinse mii de victime. Peste 1.578 de oameni și-au pierdut viața. 11.300 au fost răniți la nivelul întregii țări. Aproape 35 de clădiri prăbușite. Un dezastru. Era al doilea mare seism din secolul XX produs în România, după cel din 10 noiembrie 1940, tot de 7,4 grade pe scara Richter.

Recomandări

Ideile care să-l convingă pe Donald Trump să sprijine „planul de victorie” al Ucrainei asupra Rusiei: „Lingușiri, profituri, pace”

„Seismul din seara zilei de 4 martie a.c. a avut epicentrul în Vrancea. Focarul cutremurului s-a situat sub scoarţa terestră la o adâncime de circa 100 km. Magnitudinea cutremurului după scara Richter a fost estimată la 7,2 – valoare care situează seismul printre cele mai puternice care au avut loc în România. Cutremurul a fost practic simţit pe întreg teritoriul ţării, precum şi în ţările vecine, fiind înregistrat de aproape toate observatoarele seismologice din întreaga lume”, scriau jurnaliștii de la Scânteia, pe 6 martie 1977.

Peste 30.000 de salvatori au căutat supraviețuitori

Cutremurul a făcut prăpăd în mai multe orașe ale României. Cele mai afectate judeţe au fost Teleorman, Dolj, Ilfov, Prahova, Iaşi, Vaslui, Buzău, Vrancea. Numeroase clădiri au căzut. Peste 30.000 de salvatori, pompieri sau militari au căutat printre dărâmături.

„Aveam 9 ani la cutremur și eram la Hunedoara. Stăteam la etajul 8 și mă uitam la un film bulgăresc. S-a întrerupt filmul când un băiat a intrat într-o cabină să dea un telefon. A început să se zguduie blocul. Se simțea destul de tare. Am ieșit afară, în fața blocului. Era multă lumea. Doar că la Hunedoara nu a fost ca în București, unde au murit mulți oameni”, a povestit într-o intervenție la GSP Live, fostul pugilist Mihai Leu.

Recomandări

Primele ipoteze legate de moartea lui Silviu Prigoană. Surse medicale: a suferit un AVC sau un stop cardio-respirator

În Bucureşti, Spitalul Fundeni şi Spitalul de Urgenţă au suferit avarii importante şi a trebuit să fie evacuate. În București au fost multe blocuri prăbuşite. Blocurile „Casata”, „Dunărea”, „Wilson”, dar și alte zeci de clădiri.

Undeva, la intrarea în Centrul Vechi, pe diagonală cu Biserica Rusească, era blocul „Continental”, dărâmat şi el în timpul cutremurului din 4 martie. Sub dărâmături s-a aflat și Nae Alexandru. În prezent actor al Teatrul de Revistă „Constantin Tănase”, Alexandru a fost găsit după două zile, în brațele bunicii sale, care a reușit să-l protejeze, dar care, din păcate, n-a supraviețuit! Lângă el și bunica lui se afla mama. Avea doar 25 de ani, dar și-a pierdut și ea viața.

„Ce-aș putea să vorbesc acum, când eu am mi-am pierdut mama de doar 25 de ani în timpul cutremurului din 77?! Eram mic, dar când am realizat, mult mai târziu ce s-a întâmplat, am înțeles că am trăit o dramă…”, a spus în urmă cu un an, actorul.

Recomandări

Silviu Prigoană a murit. Avea 60 de ani și i s-a făcut rău într-un restaurant din Bran

„6 zile până l-au dezgropat pe Toma Caragiu”

Salvatorii au găsit-o și pe cântăreaţa de muzică uşoară Doina Badea. Supranumită „Edith Piaf a României”, Doina avea 37 de ani. N-a supraviețuit, după ce cutremurul a prins-o în lift. A murit împreună cu soţul său şi cu cei doi copii, în vârstă de 1 şi 4 ani.

În blocul vecin se afla și mare actor Toma Caragiu. „Albise. Nu era de la moloz, ci de la sperietură”, își amintea Mircea Pascu, cascatorul-salvator.

Era pe holul scării împreună cu bunul lui prieten, regizorul Alexandru Bocăneţ. Marele actor a fost descoperit sub dărâmături după șase zile, dar, din păcate, nu mai era în viață. La fel și Bocăneț, fostul soț al cunoscutului designer Doina Levintza.

„Toma stătea la etajul 2, iar blocul se prăbuşise până la nivelul etajului 3. Ţin minte că am luat un troleibuz din staţie, l-am împins sub bloc şi am intrat pe geam la Toma, în apartament. Pe masă se aflau 4 pahare de whisky şi apă minerală, deci au fost patru persoane. Uşa spre casa scărilor era blocată. Am pus urechea acolo şi am auzit gemete. Am strigat după el, dar nu am primit niciun răspuns. A durat 6 zile și 6 nopți până a fost dezgropat. Toma a fost găsit căzut pe spate. Îmi aduc aminte că l-am văzut, cu ochelarii căzuţi pe lângă el, ochelari la care ținea foarte mult, primiți de la Liviu Ciulei”, și-a amintit Ion Caramitru pentru Libertatea.

VIDEO » Imagini impresionante de la înmormântarea lui Toma Caragiu și discursul ținut de Victor Rebengiuc

„Am dormit câteva zile în mașină”

Marius Șumudică a povestit în trecut pentru Libertatea momentele de panică pe care le-a trăit la cutremurul din 1977: „Aveam 6 ani și țin minte că după, am ieșit cu toții pe stradă, era lume multă, cei mari vorbeau panicați. Mai erau chestii răsturnate, se crăpase strada, pământul. Am dormit câteva zile în mașină! Țin minte că mama, care era însărcinată cu sora mea, a căzut pur și simplu din pat. Era să piardă sarcina!”.

În urma cutremurului şi-au pierdut viaţa multe personalităţi ale vieţii culturale, artistice şi ştiinţifice: Alexandru Ivasiuc (prozator), A.E. Baconsky (poet, prozator, traducător), Savin Bratu (critic, istoric şi teoretician literar), Daniela Caurea (poetă), Mihail Petroveanu (critic şi istoric literar), Veronica Porumbacu (poetă şi prozatoare) sau Eliza Petrăchescu (actriţă de teatru şi film).

Lucrătorii din transporturi şi telecomunicaţii depun mari eforturi pentru restabilirea cât mai grabnică şi integrală a comunicaţiilor feroviare, rutiere, precum şi pentru funcţionarea normală a serviciilor de poştă şi telecomunicaţii.

Agerpres, 9 martie 1977:

„Părea sfârşitul lumii!”

Actorul Mircea Diaconu se afla la Teatrul Bulandra, unde juca în spectacolul „Răceala” de Marin Sorescu, alături de Florian Pittiş şi Virgil Ogăşanu.

„Am auzit întâi zgomotul acela şi a început mişcarea. În clipa aia am crezut că decorul nostru s-a desprins şi cade. Îmi amintesc că era o noapte cu o lună năprasnică, parcă era electrocutată, uriaşă. Când a început cutremurul s-a făcut beznă totală în tot oraşul. Era un zgomot de parcă nişte tancuri uriaşe treceau peste casa fiecăruia”, și-a amintit actorul, pentru Agerpres.

În schimb, criticul de film Irina Margareta Nistor nu a simțit cele 56 de secunde de coșmar. Era în autobuzul 34, dar nu poate uita nici acum „cum cădeau balcoane, părea sfârşitul lumii!”.

Epicentrul a fost localizat în zona Vrancea, la o adâncime de aproximativ 100 de kilometri, iar unda de şoc s-a simţit în aproape toată zona Balcanilor. În oraşul Şviştov, situat pe malul Dunării în Bulgaria, trei blocuri de locuinţe au fost distruse şi peste 100 de oameni au murit. Seismul s-a simţit până în Moscova şi Sankt Petersburg.

Relevând intensitatea distrugătorului cutremur, Agenția France Presse transmite că acesta a lovit România cu o forță echivalentă cu cea a zece bombe atomice de tipul celei de la Hiroshima.

România liberă, din 8 martie 1977:

VIDEO » Totul despre cutremurul din 1977, într-un reportaj TVR:

Cascadorii lui Sergiu Nicolaescu au participat la operaţiunile de salvare

După cutremurul din 4 martie, Sergiu Nicolaescu îi adunase pe toți oamenii cu care lucra. Erau cascadorii de la Buftea. Cătălin Oprișan, jurnalist la Gazeta Sporturilor, a cules informații despre evenimentele de acum 44 de ani.

„S-au strâns imediat. Care pe unde a putut. «Am pornit de la Scala», începe a povesti Mircea Pascu. «Dublura» lui Florin Piersic a găsit-o pe Marina, marea noastră floretistă. Scoteau molozul cu mâinile, uneori îşi umpleau buzunarele, apoi le goleau. «Etajele căzuseră, praf mult, gălăgie de la excavatoare. Ciocăneam în ţevi. O bătaie metalică însemna o bătaie de inimă». Mulţi au spus despre ei că sunt inconştienţi. Fără cască de protecţie, fără echipamente adecvate, munceau contracronometru pentru a găsi supravieţuitori. «N-am făcut-o la ordin, ci din inimă. Cutremurul m-a prins pe Dorobanţi. Eram prieten cu Serghei Mizil şi cu Nicu Ceauşescu. Am zis să ne liniştim, să mergem să căutăm»”, mai spune Mircea Pascu.

Ceaușescu era în Nigeria, la un banchet

În seara zilei de 4 martie 1977, Nicolae şi Elena Ceauşescu se aflau în Nigeria, la un banchet care se dădea în cinstea lor. După ce a primit vestea despre cutremur, președintele a întrerupt banchetul.

A instituit starea de necesitate în România prin telefon, iar a doua zi de dimineaţă, cei doi au aterizat de urgență pe Aeroportul Otopeni. Imediat după seism, Nicolae Ceauşescu a hotărât să deschidă „Contul refacerii, solidarităţii şi omeniei”, iar în ajutorul României au sărit mai multe țări care au ajutat la reconstrucția Bucureștiului.

Conform Agerpres, pe primul plan s-a aflat urgentarea scoaterii tuturor victimelor cutremurului de sub dărâmături, identificarea tuturor locuinţelor şi a clădirilor publice cu avarii, în vederea evacuării lor imediate, după cum relata ziarul „Scânteia” în ediţia din 6 martie 1977. Au fost luate măsuri pentru asigurarea cazării sinistraţilor, în acest scop stabilindu-se închiderea temporară a unor institute de învăţământ superior şi punerea la dispoziţia populaţiei sinistrate a căminelor.

În aceste clipe dramatice am simţit şi mai mult fericirea şi mândria că sunt fiul minunatului popor român, că merită, pentru el, pentru viaţa lui, să faci totul, chiar să-ţi dai viaţa.

Nicolae Ceauşescu în ziarul Săptămâna, 1 aprilie 1977:

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro