România este o țară cu o activitate seismică destul de puternică, conform datelor istorice. Epicentrul cutremurelor de adâncime, care se resimt chiar și dincolo de hotare, este Vrancea. Cea mai afectată localitate în caz de seism major, peste 7 grade Richter, este Bucureștiul, conform datelor istorice.

Cu toate acestea, în acest moment cele mai multe clădiri șubrede se află în Capitală. Conform datelor Primăriei Municipiului București, cele mai șubrede sunt imobilele înscrise în clasa I de rism seismic, care ”prezintă pericol public”. Mai exact, asta înseamnă că se pot prăbuși chiar și fără cutremur. Ele sunt în număr de 175.

”Clădirea porno”, cea mai periculoasă în caz de cutremur

Exemplu elocvent: ”clădirea porno”. Pe Calea Griviţei, între numerele 121 şi 137 se desfăşoară o linie de clădiri înscrise pe lista monumentelor, dintre care cea mai importantă este cea cu o frescă în care Împărăteasa Maria Tereza face sex cu un armăsar. Este vorba despre imobilul fostului cinematograf  Dacia, dat în folosinţă în 1930, sub numele de blocul Marconi, în perioada interbelică.

Clădirea, aflată pe lista monumentelor istorice, este împodobită cu mai multe fresce, printre care și secvența cu armăsarul. După 1990, imobilul a fost lăsat în paragină și a ajuns pe lista clădirilor ”pericol public”.

A doua categorie de clădiri șubrede sunt cele 172 de imobile din clasa I de risc seismic – care se vor dărâma la cutremur, dar nu prezintă pericol public în afara sesimului, adică nu ne cad în cap de la vânt.

Sediul IGSU, pe lista clădirilor cu risc seismic

Profesor univ. dr. ing. Radu Petrovici, omul care  a teoretizat nivelul de rezistență pe care trebuie să îl aibă imobilele pentru a rezista la cutremur, ne-a explicat că o vină foarte mare pentru situația actuală a purtat-o și Ceaușescu, pentru că după sesimul din 1977, în loc să consolideze la modul serios clădirile avariate, a cerut să se refacă imobilele la starea de dinainte de cutremur, adică la un nivel minim de rezistenţă, ceea ce evident că nu a fost suficient! Majoritatea acestor clădiri se regăsesc acum la ”clasa I de rism seismic”.

Mai departe, la clasa a II-a  de risc seismic, imobile care pot suferi avarii structural majore, dar este puțin probabil să se prăbușească – dar nu este exclus –, sunt înregistrate 329 de clădiri. Printre ele: sediul Inspectoratului General al Situațiilor de Urgență, adică creierul intervențiilor în caz de sinistru! Dacă nu ar fi de plâns, ar fi de râs… Pe scurt, salvatorii ISU se plâng de lipsă de bani, dar nimeni nu îi ascultă…

Opt blocuri cu 10 etaje, reabilitate termic, dar șubrede pe interior

Tot pe acestă listă de grad II sunt înscrise şi opt blocuri cu 10 etaje de pe Șoseaua Colentina. La fața locului, blocurile par noi, pentru că au fost reabilitate termic recent. În interior, însă, datele tehnice arată că aceste imobile, construite în 1969 și 1968, sunt avariate foarte grav. Cităm din expertiza tehnică: ”deplasări față de veticală în pereți și bulbi, secționarea completă a pereților”. Practic,  aceste imobile-capcană cu 10 etaje riscă să se prăbușească în caz de cutremur major, dar au fost fardate prin izolare termică și lăsate, cu locatari cu tot, la voia lui Dumnezeu.

Cum s-a ajuns la situația în care avem sute de imobile șubrede în țară – deși știm de peste 150 de ani că România are o puternică activitate seismică?

Profesorul Petrovici (foto) ne-a explicat că România este o țară în care seismologia și ingineria în construcții au fost foarte avansate încă de la anul 1900. ”Din păcate, corupția și lăcomia au găsit întodeauna mijloacele de a încălca legea, cu efecte catastrofale la seismele din 1940 și 1977”.

S-ar putea sparge barajul Ciurel 

Problemele nu se termină aici. PAAR spune că, în caz de cutremur, 50% din tunelurile metroului, adică 35 de kilometri din totalul de 69,25, prezintă ”vulnerabilități la cutremur”. Adică se pot prăbuși.

Mai departe: un sesim major poate sparge barajul Ciurel, cu inundarea Bucureștiului până la nivelul Muzeului Național de Istorie, adică un val de 20 de metri înălțime care ar spăla centrul orașului. Plus spargeri de conducte de gaz, care ar putea provoca incendii. Acesate este tabloul ”României antisesimice” care întâmpină următorul cutremur major. Un seism de peste 7 grade pe scara Richter se poate produce, conform profesorilor de geologie, oricând, de acum încolo.

Palatele romilor cad primele la cutremur

În 1998, inginerul constructor Ilie Voinescu, specialist în cadrul unei firme particulare, a fost solicitat să verifice structura de rezistenţă a unui palat ţiganesc din sudul Capitalei României, deoarece începuse să se crape, deşi avea doar un an vechime. Specialistul şi-a adus aparatura şi a verificat construcţia. Concluzia a fost că palatul cu trei niveluri este pe cale să se prăbuşească deoarece structura de rezistenţă e discontinuă, pereţii sunt foarte subţiri, fierul beton folosit în plăci e mult mai rar decât normativul iar fundaţia nu are decât 70 de centimetri.

Curios, inginerul Voinescu a mai propus câtorva romi cu palate să le verifice soliditatea caselor. A urmărit în special zona Bucureşti, Alexandria şi Giurgiu. Concluzia: palatele acestea, cu zeci de turnuleţe, sunt ca nişte castele din cărţi de joc. La prima mişcare seismică de peste 6 grade pe scara Richter se fac una cu pământul.

”Materialele folosite sunt foarte ieftine şi puse în operă modest. Totul e făcut rapid şi în spiritul de improvizaţie. Când vezi palatele acelea vag plutitoare, susţinute de colonete ireal de subţiri, îţi dai seama că e un mod de a mima importanţa edificiului”, a spus și arhitectul Cătălin Berescu de la Facultatea de Arhitectură ”Ion Mincu” din București.

Seismul din 1977 a făcut 1.570 de victime

Cutremurul din 1977 a fost un puternic cutremur care s-a produs la ora 21,22, în data de 4 martie 1977, cu efecte devastatoare asupra României.

Epicentrul a fost în Vrancea, la peste 100 de kilometri adâncime, a avut o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter și o durată de circa 56 de secunde. S-au înregistrat 1.570 de victime, din care 1.391 numai în Bucureşti.

La nivelul întregii țări au fost circa 11.300 de răniți și aproximativ 35.000 de locuințe s-au prăbușit. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat la București unde peste 33 de clădiri și blocuri mari s-au prăbușit. Dacă acum s-ar produce un cutremur similar, s-ar înregistra cu 76% mai multe victime.

 

 

 

Urmărește-ne pe Google News