Coșmarul a început la ora 21.22 și a ținut 55 de secunde. Suficient pentru a îndolia toată țara. Efectele seismului de 7,2 grade pe scara Richter, cu epicentrul localizat în Vrancea, la o adâncime de 100 km, au fost devastatoare, energia generată de mișcările violente ale pământului fiind comparată cu cea a 10 bombe atomice de tipul celei de la Hiroshima. Unda de șoc s-a simțit aproape în toată Peninsula Balcanică.
Bilanțul a fost unul înfiorător: 1.570 de morți, 11.300 de răniți, 32.900 de locuințe puse la pământ și 35.000 de familii rămase pe drumuri.
În Capitală a fost cea mai mare jale. Aici s-au înregistrat cele mai multe victime: 1.391. Oamenii au murit striviți de casele lor făcute una cu pământul. 32 de clădiri s-au prăbușit în București și alte 130 au fost serios avariate. Teleormanul, Doljul, Iașiul, Vasluiul, Buzăul, Vrancea și Mehedințiul i-au urmat Bucureștiului pe lista neagră.
În cel mai puternic cutremur din istoria recentă a țării noastre au pierit mai multe personalități ale vremii, printre care îndrăgitul actor Toma Caragiu, cântăreața Doina Badea, regizorul Alexandru Bocăneț sau scriitorul A.E. Baconsky.
Deși pare ireal, cutremurul devastator din 1977 nu a fost cel mai puternic din România. Pe 14 octombrie 1802 a avut loc unul de 7,9 grade, care efectiv a măturat Capitala. Conform seismologilor, atunci s-ar fi năruit Turnul Colței. Nu s-au înregistrat însă la fel de multe victime ca acum 40 de ani, pentru că nu existau clădiri înalte. În anii 1829, 1838 și 1894 au avut loc alte 3 cutremure de peste 7 grade pe Richter, dar cel mai negru bilanț (cel din 1838) a fost de 8 morți și 14 răniți.
Nici cutremurul din 10 noiembrie 1940, care a avut 7,7 pe Richter, nu a omorât atât de mulți oameni precum cel din 1977. Atunci au fost 1.000 de victime, majoritatea în Moldova. La București au murit 300 de persoane.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro