In fiecare an, ziua de 9 martie este inchinata comemorarii celor 40 de Sfinti Mucenici care au patimit si au fost ucisi in chinuri groaznice din cauza faptului ca nu au renuntat la credinta lor in Iisus Hristos. In traditia populara mai este cunoscuta si ca ‘Ziua barbatilor’, prilej pentru acestia de a inchina nu mai putin de 40 de pahare cu vin.
Daca femeile au o zi a lor pe 8 Martie, tot asa, 9 martie, ziua Mucenicilor, poate fi considerata in traditia romaneasca ‘Ziua barbatilor’. La aceasta data crestinatatea comemoreaza uciderea celor 40 de mucenici din cetatea Sevastei.
Cei 40 de sfinti au trait pe vremea imparatului pagan Licinius (308 – 324), fiind martirizati pentru ca au refuzat sa renunte la crestinism. Initial, ei au fost soldati in armata imparatului, dar din cauza credintei lor in Iisus Hristos li s-au retras gradele militare, au fost dezonorati si intemnitati la ordinul direct al guvernatorului Armeniei, Agricolae.
Le-au fost zdrobite fluierele picioarelor
Vazand ca nu accepta sa se inchine zeilor, Agricolae a poruncit ca mucenicii sa fie omorati cu bolovani. Insa legenda spune ca din voia Domnului pietrele si-au gresit tinta si s-au intors asupra celor care le aruncau. Cand insusi Agricolae, manios, a luat o piatra si a aruncat-o asupra unuia dintre sfinti, piatra s-a intors si l-a lovit in fata. A doua zi, voievodul a poruncit ca toti cei patruzeci de sfinti sa fie aruncati intr-un lac adanc de munte, gandind ca vor sfarsi inghetati. In acea noapte s-au petrecut mari minuni: apa lacului s-a incalzit, gheata s-a topit si 40 de cununi stralucitoare au pogorat asupra mucenicilor. In zori, au fost scosi vii din lac, li s-au zdrobit fluierele picioarelor si au fost lasati sa-si dea sufletele.
Unul dintre aspectele legate de aceasta sarbatoare e traditia celor 40 de pahare cu vin pe care barbatii trebuie sa le bea, ele reprezentand sangele varsat de cei 40 de sfinti mucenici.
Femeile pregatesc covrigei in forma cifrei „8”
Aproape in toata tara, in aceasta zi, romanii mananca ‘mucenici’ sau ‘macinici’ (cum se numesc ei in Muntenia si Dobrogea), ‘sfinti’ (in Moldova) sau ‘brandusei’ (in Banat). Acestia sunt mici colacei rotunzi sau in forma de 8, care in Moldova si in alte zone se coc in cuptor, din aluat dospit, se ung cu miere si se presara cu nuca, iar in Muntenia si in Dobrogea se fierb in apa (care aminteste de lacul in care au fost chinuiti mucenicii).