ComenteazăMonica Pop,
managerul Spitalului Clinic de Urgențe Oftalmologice București, spune că era în
troleibuz atunci când a început cutremurul, și că a văzut pe stradă copaci care
se aplecau aproape de pământ, fiind bulversată de imagine, pentru că nu
înțelegea care este motivul.
„Eram
într-un troleibuz, chiar intrase pe strada Popa Nan, iar acolo era un părculeț
unde am văzut pomii că se apleacă la 90 de grade. Imediat după aceea, am văzut
și captatorii troleibuzului cum au căzut”.
Monica Pop a
mai declarat că a crezut că este o glumă când i-a spus taximetristul că blocul
Scala a căzut.
Am„Ziua aveam grijă de pacienți la spital, iar noaptea căutam supraviețuitori printre dărâmături”
„Când am
ajuns acasă televizorul era căzut în pat, iar mai multe vaze erau sparte. M-am
urcat într-un taxi, iar pe stradă am văzut oameni pe trotuare, care ieșiseră în
pijamale și cu plapuma pe ei, iar strada era plină de oameni panicați.
Taximetristul
ne-a spus că a căzut Blocul Scala, iar în primă instanță am crezut că e o
glumă. Blocul de la Lizeanu era și el căzut, iar când am ajuns la spital, am
văzut mașini militare care aduseseră zeci de corpuri de oameni”.
Am fost
patru studenți la Urgență care am triat oamenii, printer ei medical Opriș, Mircea
și Magda Beuran și eu. Ne-am dus să luăm pulsul celor din curte, și doar pe cei
care aveau un puls bun îi duceam sus.
„Am cusut oameni pe viu, fără anestezic, pentru că nu avea cine să facă aprovizionări”
Monica Pop
spune că, din cauză că s-a terminat anestezicul din spital și nu avea cine să
facă aprovizionarea, cei răniți erau cusuți fără anestezie.
„Opriș a
salvat un medic de anestezie și terapie, care trăiește și acum grație unui soldat
care l-a cărat pe brațe sus. Toți salariații au venit ulterior, se coseau plăgi
pe jos, iar fiecare student avea repartizat un salon.
Nu mai aveam
lumină, ni s-a terminat și glucoza, am cusut răni fără anestezie, nimeni nu s-a
plâns. În salonul meu era o tânără care m-a impresionat fiindcă ne-a spus că ea
oricum moare și să ne ocupăm de alticneva.
Era o doamnă
care avea un puls intermediar, am luat-o sus, era 5 dimineața, Ioana Laghiu
-Ionescu se numește, și avea o hemoragie internă. Ea a stat sub dărâmături 4
ore și a avut noroc că a fost salvat un om de deasupra ei. Ea a auzit și a
început să bată în țevi, reușind să fie salvată de militari.
În timp ce
eram în sala de operație, a trecut cineva cu portavoce și a început să țipe că
trebuie să părăsim spitalul, fiindcă este în pericol de prăbușire. N-am plecat
din sala de operație, iar ulterior am început să-i evacuăm pe toți către Spitalul
Militar, unde am rămas o săptămână. Ziua eram la spital, iar noaptea căutam
supraviețuitori. Un coleg a făcut unui rănit o extracție de braț, doar pentru
a-i salva viața.
Acum 43 de ani am avut peste 11.000 de victime, de pe urma a 30 de blocuri căzute, dar credeți-mă, au fost puțini. Am făcut față cu bine .
„Am văzut un troleibuz prins sub blocul Scala”
Gabriel Miron, fost fotoreporter Libertatea a declarat că a fost martor la căderea blocului Scala și că nu putea să meargă de valurile provocate în asphalt de undele seismice.
„Pur și simplu nu puteam să stau în picioare pe trotuar, din cauza valurilor seismice”. Am văzut un troleibuz prins sub blocul Scala.
Fostul fotoreporter spune că autoritățile, în frunte cu Ceaușescu, s-au mobilizat extrem de rapid.
„Nicolae Ceaușescu
era în vizită oficială în Africa, iar a doua zi dimineața, la ora 8, era în
centrul Bucureștiului.
La Scala a
fost găsită o femeie în viață și după o săptamana. A avut noroc pentru că lucre
la subsolul blocului, la laboratorul cofetăriei.
Gabriel Miron spune că, după un asemenea eveniment îți revii greu și că rămâni cu anumite sechele.
„Când intram într-un bloc mai șubred, simțeam un pic de teamă. Trăiai cu sentimentul ăsta. Acum e și mai mare teama, pentru că sunt și mai șubrede. Cred că și la un cutremur de 6 grade se vor prăbuși multe construcții, mai ales cele din Centrul Vechi”.
Libertatea le oferă cititorilor posibilitatea de a „răsfoi” trei dintre ziarele apărute după seismul care a ucis 1.578 de oameni, printre care personalităţi marcante precum Toma Caragiu, Doina Badea şi Anatol Baconsky.
Ion Caramitru, a acordat un interviu pentru Libertatea în care a rememorat, cu detalii tulburătoare, cum l-a găsit pe bunul său prieten Toma Caragiu, mort, sub dărâmăturile cutremurului din martie 1977.
În urmă cu 41 de ani, un puternic cutremur zguduia România, la ora 21.22:22, cu efecte și consecințe grave, de-a dreptul devastatoare. Cel mai grav seism, după perioada postbelică, a provocat distrugeri mari în sudul și estul tarii, cu deosebire în București, precum și un număr mare de victime.