451.000 de oameni ar putea muri din cauza Super El Niño până în februarie 2027. Țările cele mai expuse riscului
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Un nou raport al Climate Impact Lab din cadrul Universității din Chicago, SUA, estimează că fenomenul Super El Niño ar putea fi asociat cu aproximativ 451.000 de decese suplimentare provocate de căldură la nivel mondial între septembrie 2026 și februarie 2027, pe fondul unei creșteri medii a temperaturii globale de 1,2 grade Celsius.
Cuprins:
El Niño pune în pericol 451.000 de vieți
Un grup de cercetători estimează că, în următoarele șase luni, ar putea exista aproximativ 451.000 de decese suplimentare asociate temperaturilor ridicate.
Potrivit raportului, între septembrie 2026 și februarie 2027 temperatura medie globală este așteptată să crească cu 1,2 grade Celsius, în principal din cauza fenomenului Super El Niño, care provoacă deja secete severe, incendii și crește riscul de precipitații extreme, inundații și alunecări de teren în numeroase regiuni ale lumii. Cercetătorii au descris această situație drept „o carte poștală din viitor”, deoarece o creștere similară a temperaturilor, în contextul schimbărilor climatice, este estimată pentru următorii 20 de ani. „El Niño ne împinge practic în viitor, expunându-ne la temperaturi care nu vor deveni normale decât peste două decenii, înainte să avem timp să ne adaptăm și să ne protejăm”, arată raportul.
Documentul arată că, în prima jumătate a acestui episod Super El Niño, vor exista aproximativ 451.000 de decese suplimentare asociate temperaturilor ridicate, comparativ cu un an obișnuit. Numai în următoarele șase luni, între septembrie 2026 și februarie 2027, raportul estimează aproximativ 239.000 de decese suplimentare la nivel mondial, cu o marjă de eroare de aproximativ 11.000 de cazuri. Potrivit autorilor, dacă prognozele actuale se confirmă și El Niño va continua până în primăvara anului 2027, numărul deceselor asociate căldurii ar putea crește și mai mult, deoarece temperaturile peste medie și efectele lor sunt așteptate să persiste inclusiv în lunile iunie și iulie.
Țările în care riscul este cel mai mare
Estimarea a fost publicată miercuri într-un raport al Climate Impact Lab, un grup internațional și interdisciplinar de cercetare în domeniul climei din cadrul Universității din Chicago. Documentul indică și regiunile în care riscul va fi cel mai ridicat și perioadele în care efectele sunt așteptate să fie cele mai severe. Scopul studiului este de a oferi informații guvernelor, organizațiilor umanitare și instituțiilor internaționale, pentru ca acestea să poată interveni rapid în zonele cele mai expuse și să încerce să limiteze numărul deceselor.
Potrivit raportului, Nigeria este țara cu cel mai mare risc, unde sunt estimate aproximativ 31.000 de decese suplimentare asociate căldurii. Sudanul ar putea înregistra aproximativ 17.500 de decese suplimentare, Niger - aproximativ 10.000, iar Ciad - aproximativ 8.000.
În Asia de Sud-Est, căldura suplimentară este estimată să provoace aproximativ 19.400 de decese în Filipine, Vietnam, Thailanda și Cambodgia și aproximativ 19.300 în Indonezia.
Alte țări puternic afectate în următoarele șase luni sunt India, cu aproximativ 15.800 de decese suplimentare estimate, și Brazilia, cu aproximativ 13.300. Italia ocupă locul 49 în clasament, iar raportul estimează că acolo ar putea exista aproximativ 780 de decese suplimentare asociate temperaturilor ridicate.
Analiza arată că perioada în care vor avea loc cele mai multe decese diferă în funcție de regiune. Țările pentru care raportul estimează cele mai multe decese suplimentare în intervalul decembrie 2026 - februarie 2027, ceea ce oferă mai mult timp pentru pregătirea intervențiilor, sunt Nigeria și Indonezia. În această perioadă, Nigeria ar putea înregistra aproximativ 15.400 de decese suplimentare asociate căldurii, iar Indonezia - aproximativ 10.400.
Brazilia și India sunt estimate să înregistreze aproximativ 8.000, respectiv 7.400 de decese suplimentare în același interval de trei luni.
Cum au fost calculate estimările
Pentru realizarea acestor estimări, echipa de cercetare a luat în calcul factori precum clima locală, vulnerabilitatea populației la căldură și capacitatea de adaptare.
Același nivel de creștere a temperaturii poate avea efecte foarte diferite în funcție de condițiile climatice existente și de posibilitățile unei populații de a se adapta.
În regiunile deja foarte calde, o nouă creștere a temperaturilor poate împinge mai multe persoane peste pragul stresului termic necompensabil, situație în care organismul nu mai reușește să elimine suficientă căldură pentru a-și menține temperatura stabilă.
Cei mai vulnerabili la temperaturile extreme
Cele mai vulnerabile la stresul termic sunt persoanele în vârstă și copiii foarte mici, dar și persoanele care suferă de boli cardiovasculare sau respiratorii. Raportul arată că aceste riscuri pot fi reduse dacă persoanele vulnerabile locuiesc în imobile dotate cu aer condiționat și au acces la apă potabilă, precum și în regiuni în care serviciile medicale sunt eficiente.
„Eforturile noastre pot salva multe vieți în acest an. Dar nu vrem ca peste 20 de ani, când temperaturile extreme de astăzi vor deveni noua normalitate, să fie nevoie de o stare permanentă de urgență. Trebuie să ne mobilizăm acum pentru a proiecta, implementa și evalua instrumentele care vor salva vieți în anii ce urmează”, a declarat cercetătoarea Tamma Carleton, una dintre autoarele raportului.
Ce măsuri pot reduce numărul deceselor
Potrivit raportului, aceste estimări locale și actualizate în funcție de perioadă pot ajuta organizațiile internaționale și umanitare să decidă unde să direcționeze fondurile de urgență.
De asemenea, guvernele naționale, autoritățile regionale și administrațiile locale își pot concentra resursele asupra măsurilor care și-au demonstrat eficiența. Climate Impact Lab identifică mai multe intervenții care pot ajuta populația să facă față căldurii extreme:
- sisteme de avertizare pentru valurile de căldură;
- programe de monitorizare și sprijin pentru persoanele vulnerabile;
- centre de răcorire și puncte de hidratare;
- măsuri de protecție pentru lucrători expuși temperaturilor ridicate;
- extinderea capacității sistemelor de sănătate.
Ce este fenomenul El Niño
El Niño este unul dintre fenomenele naturale care influențează cel mai puternic sistemul climatic global și poate crește riscul de valuri de căldură, inundații și secetă.
Fenomenul reprezintă faza caldă a ciclului cunoscut sub numele de El Niño - Oscilația Sudică (ENSO), care descrie interacțiunea dintre atmosferă și ocean în Pacificul tropical. ENSO este caracterizat de variații ale temperaturii apelor oceanice și ale circulației atmosferice. Acest fenomen are trei faze: faza caldă, numită El Niño, faza rece, numită La Niña, și o fază neutră.
El Niño contribuie temporar la creșterea temperaturii medii globale, amplificând încălzirea deja produsă de emisiile de gaze cu efect de seră generate de activitățile umane.
Potrivit estimărilor actuale, El Niño ar urma să atingă punctul maxim de intensitate spre sfârșitul anului 2026, când încălzirea apelor din Pacificul ecuatorial va fi cea mai pronunțată. Fenomenul este așteptat să continue cel puțin până în februarie 2027.
Citește și: Prognoză pentru iarna 2026-2027 în Europa. Harta ninsorilor a fost actualizată de meteorologi
