5 ani de plângeri, umilințe și sancțiuni, la un reputat institut din Măgurele. O cercetătoare își acuză șefa că o făcea constant „proastă”. Aceasta se apără: „Nu și-a făcut treaba”. Reacția Instititului

UPDATE 20 MAI. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor a transmis după publicarea articolului un drept la replică, din care rezumăm:

– din 2019, Ioana Pintilie nu a mai avut nicio relație profesională cu Roxana Radu, „în schimb domnișoara Roxana Radu a continuat hărțuirea doamnei Pintilie prin acțiuni judecătorești, încercând în permanență să o defăimeze în spațiul public”;

– retragerea cererii de brevet de către Institut pentru că „între timp au apărut numeroase în literatura de specialitate legate de obiectul cererii de brevet”, și prin urmare „nu mai era de actualitate”;

– „Afirmația «Roxana Radu și-a terminat doctoratul la Universitatea Hamburg, Germania, 2013» este pur și simplu o minciună. Și-a susținut doctoratul în anul 2015 la Universitatea din București. (…) Domnișoara Radu a avut stagii de lucru în Germania care au ajutat-o să finalizeze teza de doctorat”;

– amenda aplicată de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a fost contestată de institut și acțiunea judecătorească este în desfășurare;

– articolul este „scris într-un mod tendețios”, „ținta fiind denigrarea doamnei Pintilie, a domnului Pintilie, precum și a INCDFM în general”, „menit să o prezinte pe domnișoara Roxana Radu ca pe o victimă a conducerii”.

Recomandări

Afacerile românești ale familiei Irinei Vlah, candidata prorusă la președinția Republicii Moldova. Opozanta Maiei Sandu, decorată de patriarhul Kirill

Dreptul la replică, la sfârșitul articolului.  

La câteva luni după ce Roxana Radu a cerut să o verifice disciplinar pe șefa sa Ioana Pintilie, aceasta a reclamat-o la rândul ei pe Roxana Radu comisiei de etică din cadrul institutului. Acuzația era că și-ar fi trecut în CV o cerere de brevet de invenție la care nu a contribuit. 

Ioana Pintilie nu a fost niciodată cercetată disciplinar, în schimb, Roxana Radu a fost întâi mutată în alt laborator și ulterior, în octombrie 2019, a primit avertisment scris și restricția de a mai accede la funcții superioare pentru cinci ani, din cauza acelei cereri de brevet. 

Institutul își retrage sancțiunea 

„Au fost falsificate documentele publice ale institutului, adică au șters numele meu de la autorii cererii de brevet”, susține cercetătoarea. Între timp, merge în instanță să acuze hărțuirea și faptul că a fost mutată în alt laborator. 

Așa că în ianuarie 2020, institutul îi retrage sancțiunea. De altfel, sancțiunea avea să fie anulată și de instanță câteva luni mai târziu. „Prin deciziile de sancționare și apoi de revocare, conducerea institutului o supune unui stres continuu”, avea să spună avocatul Roxanei Radu în instanță. 

Recomandări

„I-am întins bucuros mâna și mi-a aruncat cu un lichid în față. Am crezut că îmi dăduse cu acid”. Fragmente exclusive din cartea „Patriot. Memorii” de Aleksei Navalnîi, care va apărea în România pe 22 octombrie (II)

Culmea este că cererea de brevet fusese și retrasă de institut. Potrivit unor cercetători consultați de Libertatea, aceasta este o practică comună: faci o cerere de brevet care îți este necesară pentru a aplica pe un anumit proiect de cercetare, dar dacă nu ești printre cei selectați, nu mergi mai departe până la a obține brevetul. 

• Roxana Radu și-a terminat doctoratul la Universitatea Hamburg, Germania, în 2013. Lucra deja la institut din 2008 și este cercetător științific 3. Are 24 de articole științifice publicate.
• Ioana Pintilie este cercetătoare științifică gradul 1 la INFM, în cadrul căruia lucrează din 1986. Are mai multe stagii în străinătate, cu precădere la Universitatea Hamburg și la cea din Oslo, și are 182 de articole științifice indexate în publicația Web of Science, potrivit unui CV consultat de Libertatea. Soțul acesteia, Lucian Pintilie, este directorul științific al INFM.

Iată povestea a cinci ani de plângeri, contestații, sancțiuni date și retrase, într-unul dintre cele mai importante institute de cercetare de la noi:

„Erau jigniri, țipete, foarte urât”

„Eu mi-am făcut studiile pentru doctorat în Germania, nu am avut niciodată nicio problemă, nimeni nu mi-a îngrădit folosirea vreunui sistem, mereu am avut suportul colegilor și profesorilor cu care am lucrat. Ce se întâmplă la noi în țară s-ar putea să fie unicat”, și-a început povestea Roxana Radu, cercetătoare în cadrul Institutului Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Materialelor.

Recomandări

De ce crede fostul ministru Constantin Niță că merită eliberat mai repede din pușcărie: s-a spovedit, a văzut filme. Răspunsul judecătorilor

Tânăra spune că din 2015 a început conflictul cu fosta ei șefă de laborator Ioana Pintilie. „Jigniri și injurii cum ar fi «proastă», «tâmpită», «habarnistă», «fă fată, tu ești proastă», «limitată», «incapabilă», «fără stofă de cercetător», «total dezinteresată», «neimplicată». Erau jigniri, țipete, foarte urât, să-ți cauți de lucru, nu mai vii de mâine, dă-ți demisia. Mesaje seara pe WhatsApp că sunt nu știu cum”, a povestit cercetătoarea.

În 2018 a făcut prima plângere la conducerea INFM. „Eu am încercat să rezolv intern lucrul ăsta, să solicit o comisie de disciplină care să analizeze comportamentul ei. Directorul general a refuzat și atunci am ajuns în instanță”, explică Roxana Radu.

Pentru că timp de trei luni i s-a cerut constant să își caute de lucru și să-și dea demisia, tânăra a dezvoltat un episod anxios-depresiv. Aceasta a adus ca dovadă în instanță diagnosticele medicale. În plus, a adunat mai multe înregistrări ale unor conversații cu fosta sa șefă.

I-a trimis link la conferința despre prostie a lui Andrei Pleșu

„Ești frustrată pentru că nu poți să faci ceea ce ar trebui să faci, deci tu nu ai capacitatea de a face cercetare”; „Sau dacă vrei musai să rămâi în cercetare, îți recomand Institutele Academiei. Acolo salariul vine indiferent dacă faci sau nu faci ceva. Deci acolo ăia nu-s dependenți de proiecte, nu-s dependenți de lucrări, la ei e un dolce vita”; „la tine mai e o problemă: tu nu-nțelegi că nu-nțelegi, asta e o mare problemă și nu o poate rezolva nimeni”; „Eu nu ți-am zis să îți dai demisia mâine, ci până la sfârșit de an să-ți cauți de lucru undeva unde calitățile tale contează”. 

Sunt câteva dintre replicile pe care șefa de laborator Ioana Pintilie i le-a adresat cercetătoarei și care au fost aduse ca probe audio la dosar.

Într-o noapte, în ianuarie 2019, cercetătoarea a primit pe e-mail de la șefa sa și un link către o conferință a lui Andrei Pleșu despre prostie. Inclusiv aceasta a fost acceptată ca fiind o probă a presiunii psihologice asupra tinerei, având în vedere climatul relației dintre ea și Ioana Pintilie.

„În mod evident, hărțuirea psihologică a unui angajat pe o perioadă mare de timp a cauzat apelantei un prejudiciu moral, iar intensitatea suferințelor impune ca prejudiciul moral să fie acoperit prin acordarea unei sume de bani, ci nu numai prin recunoașterea prejudiciului moral prin intermediul hotărârii judecătorești”, se arată în decizia Curții de Apel București. Aceasta a acordat 3.000 de lei daune morale pentru Roxana Radu și plata cheltuielilor de judecată.

Amendă și de la CNCD 

În martie 2019 s-a adresat și CNCD, care inițial a spus că nu există suficiente probe pentru a constitui obiectul unei discriminări. Roxana Radu a contestat decizia și, în 2022, CNCD decide ca INFM să plătească o amendă contravențională de 1.000 de lei pentru hărțuirea la locul de muncă.

„Colegiul constată că solicitările repetate ale reclamantei adresate petentei de a-și căuta un loc de muncă au avut ca scop crearea de presiune în acest sens și reprezintă un comportament abuziv și deliberat, creând o atmosferă stresantă și umilitoare în care petenta își desfășura munca”, își motivează decizia Consiliul Discriminării.

Tot în ianuarie 2019, Roxana a fost mutată la un alt laborator. Aceasta a încercat să arate instanței și că această mutare într-un laborator care nu are legătură cu obiectul ei de activitate este o formă de hărțuire. „În concret, este vorba de un bagaj mare de cunoștințe acumulate pe parcursul a 11 ani, prin obținerea gradului de doctor și toate stagiile efectuate în afara țării, pentru specializare. Acest transfer implica, de fapt, o respecializare”, a spus tânăra în instanță.

Instanța nu a văzut însă acest transfer de la laboratorul 10 la laboratorul 30 din cadrul aceluiași departament ca însemnând „schimbarea locului de muncă”. În plus, dacă o mutau pe Ioana Pintilie, asta ar fi periclitat desfășurarea proiectul de cercetare, au spus și cei de la Discriminare.

„… conflictul dintre petentă și reclamată îngrădea continuitatea proiectului de cercetare pentru care, pentru obținerea rezultatelor așteptate, era necesară colaborarea întregii echipe, iar mutarea coordonatorului de proiect ar fi supus unui risc inutil întregul proiect”, scrie în raportul CNCD.

Ioana Pintilie: „Eu sunt în spatele tuturor reușitelor dumneaei”

Cercetătoarea Ioana Pintilie, care este membră în consiliul de administrație al institutului și președinte de sindicat, nu a negat că i-a cerut în mai multe rânduri Roxanei Radu să-și schimbe locul de muncă. Aceasta a subliniat și în discuția cu Libertatea că fosta sa subalternă nu are calitățile pentru a face cercetare.

„Era trecută într-un proiect condus de mine ca fiind responsabilă de ceva și nu și-a făcut treaba. Partea mai nasoală a fost că m-a dus cu vorba până în ultima clipă că rezolvă și dup-aia mi-am dat seama că n-a făcut nimic. A fost singura dată în viața mea, am 51 de ani de când lucrez în cercetare, în care am pierdut un deadline. Riscul era returnare de bani. Am realizat că ea a procedat așa nu din rea voință, ci din lipsă de cunoștințe elementare în domeniu”, susține Ioana Pintilie.

Mai mult, șefa de laborator mai spune și că ea a sprijinit-o de-a lungul carierei pe Roxana Radu. „Eu sunt în spatele tuturor reușitelor dumneaei.”

„Regula la noi e că, odată ce te angajezi în institut, ești temporar o perioadă, după care trebuie să dai niște examene pentru definitivare pe post. Ea a picat toate aceste examene și, ca să nu o dea afară efectiv, s-a ivit o conjunctură prin care niște colaboratori ai mei din străinătate aveau un proiect Marie Curie în care aveau nevoie de un student la doctorat. Și atunci am recomandat-o pe dumneaei cât mai era rămas din proiect, un an și două luni”, explică Pintilie.

„Chiar mi-a fost foarte milă de ea”

Ioana Pintilie neagă însă toate acuzațiile de hărțuire: „Este un singur mesaj. Când vorbește la plural vorbește aiurea. Am trimis un mesaj la un moment dat, dar nu numai ei, mie mi s-a părut foarte interesant, un sumar dintr-o prezentare a lui Andrei Pleșu. V-o trimit și dumneavoastră, râdeți copios. S-a întâmplat să fie în perioada în care o acuzam că ea nici nu înțelege, dar nici nu întreabă.”

Cercetătoarea recunoaște și că i-a recomandat un institut mai lejer. „Dacă vrei să nu ai responsabilitatea de a da când trebuie ce trebuie, atunci du-te, mută-te într-un alt institut, un institut al academiei sau universitate, pentru că acolo salariul nu e dependent de cum îți efectuezi tu munca pe proiecte. Asta i-am spus, ca un sfat. Chiar mi-a fost foarte milă de ea.”

Institutul: „nu există suficiente elemente”

Directorul INFM, Ionuț Marius Enculescu, subliniază că acesta a fost singurul conflict în ultimii patru ani în cadrul instituției pe care o conduce, dând asigurări că INFM „nu este în niciun caz un mediu de lucru toxic”.

„Conflictul de muncă a apărut ca urmare a săvârșirii unor erori de către Roxana Radu în activitatea desfășurată într-unul dintre proiectele conduse de Ioana Pintilie și de refuzul de a corecta acele erori. Acest lucru a condus la deficiențe de colaborare și a pus în pericol realizarea corespunzătoare și la timp a proiectului. Pe fondul acesta au existat atât acuzații de hărțuire la adresa Ioanei Pintilie, cât și acuzații de necorespundere profesională la adresa Roxanei Radu”, explică directorul.

Institutul a decis că „nu există suficiente elemente” ca să o cerceteze disciplinar pe Ioana Pintilie” și nici să declanșeze „proceduri privind necorespunderea profesională” pentru Roxana Radu.

Pentru ca un angajat să fie cercetat disciplinar, Codul muncii spune că angajatorul trebuie să facă o serie de pași: stabilește o comisie de disciplină și la final face un referat către conducerea instituției prezentând faptele considerate abateri și propune o sancțiune. Ea poate fi: avertisment scris, retrogradare, reducerea salariului pe o perioadă sau desfacerea contractului de muncă.    

Menționează și că, după transferul la alt laborator, Roxana Radu și-a continuat cu succes activitatea științifică. 

„În perioada ulterioară conflictului, Roxana Radu a publicat lucrări științifice împreună cu colegii din institut, dar și cu colaboratori din afara institutului, și a participat la diferite cursuri și conferințe.”

Povestea cererii de brevet

În ceea ce privește reclamația Ioanei Pintilie că Roxana Radu și-ar fi însușit coautoratul pentru o cerere de brevet, aceasta susține că a aflat întâmplător de abatere, când se uita pe CV-ul ei ca să îi dea altceva de lucru. 

Roxana Radu explică faptul că institutul a făcut în 2011 o cerere de brevet care a apărut într-un buletin al Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM). 

„În 2015, tot în urma unei evaluări profesionale care a fost făcută de institut, mi-a fost adusă la cunoștință fișa de evaluare profesională a mea și în acea fișă eu eram coautor a acelei cereri de brevet”, explică cercetătoarea.

Așadar, în documentele institutului era printre autori, dar nu și pe documentele oficiale ale OSIM. Avea să afle că nu este abia după ce i s-a făcut plângere pentru abatere de la etica în cercetare. 

„Eu nu consider că este o abatere faptul că cineva, o instituție, mi-a dat o informație falsă. Că, de fapt, informația mi-a fost dată de institut, pe care eu am preluat-o, am verificat-o cum am știut eu la momentul respectiv și apoi am folosit-o mai departe”, este explicația Roxanei Radu. 

Consiliul de Etică a decis, pe lângă sancțiunile institutului, să i se interzică Roxanei Radu accesul la finanțare din fonduri publice destinate cercetării-inovării timp de doi ani. Pentru această decizie, cercetătoarea a chemat în instanță Consiliul de Etică și Ministerul Cercetării și procesul este în acest moment în stadiul de recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție. 

„Intenționez să merg mai departe la CEDO”, spune cercetătoarea. 

Drept la replică

n articol sunt prezentate eronat și în totală neconcordanţă cu realitatea următoarele informații: 

1. Afirmația “Un conflict început în urmă cu cinci ani între două angajate ale Institutului Naţional de Fizica Materialelor (INFM) de la Măgurele continuă și astăzi.” nu este adevărată. Începând cu anul 2019, doamna Ioana Pintilie nu a mai avut nici o relație profesională cu domnişoara Roxana Radu. În schimb, domnişoara Roxana Radu a continuat hărţuirea doamnei Pintilie prin acţiuni judecătorești, încercând în permanență să o defăimeze in spațiul public. 

2. Afirmația „Au fost falsificate documentele publice ale institutului, adică au şters numele meu de la autorii cererii de brevet” este falsă. În nici un document oficial domnişoara Roxana Radu nu apare printre autorii brevetului. Este vorba despre brevetul cu titlul,,Dioda Schottky feroelectrica„, cu rezumat publicat in BOPI nr. 5/2013, cererea de brevet având numărul A00741 din 27.07.2011, cu autori Pintilie Lucian, Pintilie Ioana, Iuga Alin Romulus si Chirilă (fostă Drăgoi) Cristina Florentina. Cererea de brevet este înregistrată şi pe https://www.webofscience.com/wos/diidw/full-record/DIIDW:2013K35606 titlul „Method of forming ferro-electric schottky diode, involves depositing thin epitaxial layer of PZT and depositing punctiform tantalum electrode which forms ohmic contact”; Inventors:PINTILIE L; PINTILIE I; IUGA A R; DRAGOI F C; 

cu 

Pagina 2 din 5 

Patent Assignee INST NAT CERCETARE DEZV FIZICA MATERIALE (NADE- Non-standard); Derwent Primary Accession Number2013-K35606; Indexed 2013- 01-04. Cererea de brevet apare în raportul anual 2011 cu aceeași autori, fără domnişoara Roxana Radu. Nici în raportul de evaluare profesională întocmit de domnişoara Roxana Radu pentru perioada 2011-2013 nu apare această cerere de brevet, deşi ar fi trebuit să apară dacă domnişoara Radu știa că este printre autori. Cererea de brevet apare în schimb în fişele de autoevaluare depuse de către domnişoara Radu pentru concursurile de cercetător științific (CS) și cercetător ştiinţific gradul III (CS III), ambele susținute în 2016. Aceasta abatere grava de la normele de etică în cercetare a fost sesizată de doamna Pintilie. Existenta unei abateri grave de la etica a fost confirmată prin hotărârea Consiliului Național de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării, numărul 5 din 26 februarie 2021 (vezi ). 

Ulterior instanţa de judecată a constat și a reținut, prin deciziei definitivă, că domnișoara Radu nu se află printre autorii cererii de brevet RO 128455–A2, făcându–se vinovată de abaterea reținută în sarcina sa. 

3. Afirmația „Potrivit unor cercetători consultați de Libertatea, aceasta este o practică comună: faci o cerere de brevet care îți este necesară pentru a aplica pe un anumit proiect de cercetare, dar dacă nu eşti printre cei selectați, nu mergi mai departe până la a obține brevetul.” nu este corectă, şi este tendențioasă. După cum am menționat la punctul 2, cererea de brevet a fost depusă în anul 2011. Prima notificare legata de analiza cererii in cauza a fost primită de la OSIM abia în anul 2016, cu nr. 1049672 din 14 decembrie 2016. A fost trimis răspunsul, cu modificările solicitate de OSIM, după care următoarea notificare de la OSIM a fost primită în anul 2018, cu numărul 1049614 din 11 decembrie 2018, la 7 ani de la depunerea cererii. Cum între timp au apărut numeroase date in literatura de specialitate legate de obiectul cererii de brevet, INCDFM a ajuns la concluzia că cererea de brevet nu mai este de actualitate şi a retras–o. 

4. Afirmația,,Roxana Radu şi-a terminat doctoratul la Universitatea Hamburg, Germania, în 2013.” este pur și simplu o minciună. Domnişoara Roxana Radu și-a susţinut doctoratul în anul 2015 la Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Fizică, sub îndrumarea domnului Lucian Pintilie. Domnişoara Radu a fost înmatriculată la Şcoala Doctorală de Fizică a Universității Bucureşti în anul 2010. Aceste informații se puteau obține de la secretariatul Şcolii Doctorale de Fizică, pentru a verifica veridicitatea celor susținute de domnişoara Radu. 

5. Afirmaţia „Eu mi-am făcut studiile pentru doctorat în Germania, nu am avut niciodată nicio problemă, nimeni nu mi-a îngrădit folosirea vreunui sistem, mereu am avut suportul colegilor și profesorilor cu care am lucrat. Ce se întâmplă la noi în țară s-ar putea să fie unicat”, este falsă. După cum se menționează la punctul 4, domnişoara Roxana Radu a urmat studiile doctorale la Școala de Fizică a Universității Bucureşti, nu în Germania. Domnişoara Radu a avut stagii de lucru în Germania, care au ajutat-o să finalizeze teza de doctorat, după cum urmează (conform propriilor declarații și înregistrării deplasărilor cercetătorilor din INCDFM): 01.03.2011-31.08.2012, Universitatea din Hamburg, doctorand in cadrul unei retele Marie Curie cu numele „FP7 – Marie Curie Training Network on Particle Detectors, Grant no.: 214560-2.” (vezi https://cordis.europa.eu/project/id/214560 nu este deci o bursă Marie Curie câștigată prin competiție, cum lasă să se înțeleagă domnişoara Radu, ci este o rețea de instruire pentru doctoranzi. Mai mult decât atât doamna Pintilie a recomandat-o pe domnişoara Radu pentru această poziție la solicitarea colegilor de la Universitatea din Hamburg, care aveau o poziție liberă). Au urmat 01.09.2012-31.12.2012, stagiu de lucru de 3 luni la Universitatea din Hamburg; 01.06.2013-31.08.2013, bursa DAAD la Universitatea din Hamburg (recomandare din partea îndrumătorului de doctorat Lucian Pintilie); 01.09.2013- 31.12.2013, stagiu de lucru de 3 luni la Universitatea din Hamburg. În 2014 și-a redactat teza de doctorat, susținută public în România în anul 2015. Legat de relația cu Universitatea din Hamburg, trebuie menționat că aceasta este una de tradiţie, doamna Pintilie având o lungă colaborare cu aceasta instituție, de peste 20 de ani, atât la nivel bilateral cât și la nivelul unor mari colaborări internaționale, sub egida CERN (RD48 si RD50, la ultima doamna Pintilie fiind responsabila a unuia din pachetele de lucru, vezi https://rd50.web.cern.ch/, pachetul de lucru „Defect/Material Characterization”). În virtutea acestei lungi colaborări a fost acceptată domnişoara Radu să lucreze la Hamburg, după ce dânsa nu a promovat examenul pentru postul de Asistent de Cercetare Științifică susţinut în anul 2011 (din comisia de examen nu au făcut parte nici Ioana Pintilie, nici Lucian Pintilie, documentele se pot consulta la Biroul Resurse Umane al INCDFM). 

6. Afirmaţia „Jigniri și injurii cum ar fi «proastă», «tâmpită», «habarnistă»>, «fă fată, tu ești proastă», «, «neimplicată»>.” este falsă, așa zisele injurii aduse de Ioana Pintilie domnişoarei Roxana Radu nu au fost probate de înregistrările audio făcute de acesta si prezentate în instanţă. În mod similar şi Consiliul Național de Combatere a Discriminării au apreciat că aceste jigniri nu au fost dovedite fiind numai consemnate de domnişoara Radu în cuprinsul propriilor e-mailuri, fără a avea valoare probatorie. 

7. În ceea ce privește amenda aplicată institutului de către CNCD (într-o a doua iterație după ce prima decizie a fost atacată de domnișoara Radu), precizăm că INCDFM a contestat această măsură, acțiunea judecătorească fiind în desfăşurare. Considerăm că până la pronunțarea definitivă a instanței orice precizare cu privire la acest aspect ar fi trebuit evitată, în considerarea valorilor legale care trebuiesc respectate şi a deontologiei profesionale. 

Din cele de mai sus rezultă că exagerarea şi neadevărul sunt prezente peste tot în articolul publicat sub semnătura doamnei jurnalist Andreea Archip în data de 17.05.2023, acesta fiind scris într-un mod tendențios, încercând în mod evident să promoveze anumite concluzii, fără a verifica în nici un fel afirmațiile domnişoarei Radu, ținta fiind denigrarea doamnei Pintilie, a domnului Pintilie, precum și a INCDFM în general.

În încheiere menționăm că instituția a încercat în permanență să aibă o poziție extrem de tolerantă față de domnişoara Radu, pe toată perioada dansa beneficiind de toate drepturile cuvenite salariaților INCDFM, dansa nefiind discriminată în nici un fel în desfăşurarea activității. Această abordare a instituției este complet diferită de modul în care a acționat domnişoara Radu, aceasta refuzând sistematic să îşi asume atribuţiile aferente postului ocupat în cadrul institutului, precum şi alte acte interne aplicabile la nivelul unității, refuzând de asemenea in mod sistematic sarcinile atribuite conform specializării dumneaei în proiectele din a căror echipă de implementare făcea parte.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro