ComenteazăViolența
În 2019, cercetători din cadrul Programului de Dezvoltare a Națiunilor Unite au petrecut timp în comunități din Uganda care depind de agricultură pentru a supraviețui. Au vorbit cu oamenii despre felul în care schimbările climatice au influențat tiparele meteo, reducând culturile și numărul animalelor de care oamenii depind pentru a trăi.
În mod surprinzător, au aflat și despre felul în care modificările climei influențează violența asupra femeilor.
Fetele și femeile erau forțate să călătorească mult în timpul sezoanelor secetoase pentru a obține apă și hrană, expunându-se riscului de a fi agresate sexual de fermieri și de proprietari de terenuri.
Pe măsură ce oboseau din cauza acestor călătorii prelungite și a muncii pe care erau nevoite să o presteze, deveneau dezinteresate sexual de partenerii lor, iar unele dintre ele au povestit cum soții lor au reacționat la asta cu violență.
Cercetările au arătat, de asemenea, cum recoltele sărăcăcioase, pierderea animalelor, veniturile mici și inconsistența veniturilor puneau presiune asupra bărbaților văzuți drept capii familiei. Aceștia, pentru a face față tuturor problemelor, începeau să consume alcool și deveneau violenți acasă.
Când locuințele le erau distruse de uragane, femeile trebuiau să fugă de acasă și să se adăpostească în tabere unde, de asemenea, se expuneau violențelor din partea bărbaților.
Organizația Relief Web a lucrat cu Sathi, o fată de 14 ani din Bangladesh, care a fost forțată să se mute într-o astfel de tabără când casa i-a fost inundată.
„Noaptea nu pot dormi”, a povestit ea. „Nu exista ușă, doar o placă din plastic deasupra capetelor noastre. Mama nu dormea niciodată. Era îngrijorată pentru mine și pentru sora mea”.
Căsătorite din copilărie
Pentru familiile care trăiesc deja în sărăcie extremă și lipsă de siguranță, lipsa educației, dezastrele naturale și vremea extremă împing familiile să-și căsătorească fiicele pentru a le asigura supraviețuirea.
„Din cauza sărăciei, mulți părinți își mărită fiicele, cum s-a întâmplat și în cazul meu, la o vârstă foarte fragedă”, a povestit Sarmin, o fată în vârstă de 14 ani, pentru Relief Web. „Viața este foarte dură pentru tinerele fete din sat”, a adăugat ea.
Familia lui Sarmin a pierdut tot ce avea după o serie de inundații și, pentru ca fata să aibă ce mânca, au măritat-o.
Contracepția
Pe măsură ce femeile se confruntă cu problemele climatice, este esențial să aibă acces la contracepție.
Cu toate astea, o analiză a MSI Reproductive Choices de-a lungul a 26 de țări impactate a descoperit că, din 2011, în jur de 11,5 milioane de fete și femei au avut un acces întrerupt la contracepție din cauza faptului că nu au avut o locuință stabilă, fapt generat de schimbările de climă.
Pentru următorul deceniu, MSI prezice apariția a 6,2 milioane de sarcini nedorite, 2,1 milioane de avorturi în condiții de risc și 5.800 de morți în rândul mamelor, dacă nevoia pentru contracepție nu este întâmpinată.
„Este o gravă nedreptate faptul că fetele și femeile afectate de urgențele climatice sunt cele care au contribuit cel mai puțin la producerea lor”, a declarat Sanou Gning, director regional al MSI Reproductive Choices pentru Euronews Green.
„În Senegal, de unde sunt și eu, eroziunea costieră a forțat multe familii să își părăsească locuințele și să se mute în tabere improvizate. Ceea ce echipele mele aud mereu este că a rămâne însărcinate în timpul unor astfel de crize este ultimul lucru pe care aceste femei îl vor. Este vital să ascultăm ce au de spus”, a mai relatat ea.
Rohki trăiește alături de familia ei într-o comunitate de pescari din sudul Senegalului și se confruntă cu reducerea cantităților de pește din cauza crizei climatice. Este conștientă că o sarcină i-ar face munca aproape imposibilă.
„Când unul dintre copii era destul mare cât să poată merge, rămâneam însărcinată din nou”, a povestit ea. „Asta făcea lucrurile grele, pentru că atunci când o pirogă (barcă mică de pescuit – n.r.) sosea, trebuia să fugi să transporți peștele. Când ești însărcinată sau ai un copil mic în brațe, nu poți face asta”, a mai explicat tânăra.
Educația
Când o familie se confruntă cu impactul unei crize climatice, educația fetelor este primul lucru la care renunță.
„În comunitatea noastră nu plouă”, spune Dawele, o fată de 14 ani din Etiopia, care a fost forțată să renunțe la școală din cauza secetei. „Mergem mai mult de 8 ore pe zi ca să facem rost de apă. Din cauza asta, nu am mai putut merge la școală și am fost forțată să renunț. Iubesc matematica și aș vrea să fiu profesoară, dar acum nu mai știu cum va arăta viitorul meu”, a povestit ea pentru Euronews.
Educația făcută în rândul fetelor previne căsătoriile timpurii, sarcinile nedorite, dar și mutilarea genitală. Contribuie la comunități mai stabile și la economii mai puternice. Cercetările arată că educația în rândul tinerelor poate susține strategiile climatice.
În ciuda tuturor aceste beneficii, Fondul Malala a descoperit că, în 2021, evenimentele legate de climă vor împiedica patru milioane de fete din țări cu venituri reduse să își încheie studiile.
Dacă trendul continuă, până în 2025, 12,5 milioane de fete se vor afla în această situație.
Morți și răniți
Când au fost analizate 53 de studii care examinau ratele de deces și rănire în cazul femeilor și al bărbaților, din cauza condițiilor meteo extreme, în aproape două treimi s-a descoperit că femeile aveau mai mari șanse să moară sau să fie rănite.
Descoperirile au arătat că statutul socio-economic inferior și restricțiile care aparțin de diverse culturi sporesc riscurile cu care femeile se confruntă în astfel de situații.
„Schimbările climatice exacerbează inegalitățile existente”, a declarat pentru Euronews Francesca Rhodes, de la CARE International.
Dar speranța n-a murit, comentează autorii articolului, speranța că, pe viitor, vor exista mai multe femei în roluri de lider care să preia frâiele negocierilor privind starea climei.
Foto: Shutterstock